Ordonanța de urgență privind organizarea alegerilor anticipate, adoptată de guvern în ședința din 4 februarie, dinaintea demiterii sale prin moțiune de cenzură, a fost publicată vineri în Monitorul Oficial, anunță Partidul Național Liberal.
Înainte de publicare, documentul a fost trimis Senatului, care a publicat-o pe pagina instituției, sesizat ca prim for legislativ.
Ordonanța prevede trei zile de vot în diaspora, după modelul deja implementat la prezidențiale, dublarea numărului de parlamentari pentru diaspora şi posibilitatea de a vota la orice secţie. De asemenea, ordonanţa reduce termenele pentru ca alegerile anticipate să poată avea loc. Termenul stabilit prin acest proiect de OUG este de 50 de zile pentru anunţarea datei alegerilor parlamentare după dizolvarea parlamentului, iar acest anunţ poate fi făcut în termen de cinci zile de la dizolvarea parlamentului.
Titus Corlățean, interimarul de la șefia Camerei Superioare, a anunțat că actul normativ a fost înscris pe ordinea de zi a Biroului permanent de luni, dar spune că ordonanța este neconstituțională, pentru că ar fi fost trimisă la Consiliul legislativ în ziua în care guvernul a fost demis de parlament.
„Consiliul face precizarea că a primit solicitarea de a emite aviz pe 5 februarie, zi în care Guvernul a fost demis de Parlament. Ori ca o Ordonanţă (...) să fie adoptată este necesar avizul prealabil Consiliului Legislativ. Consiliul spune în termeni foarte clari (...) că adoptarea OUG este neconstituţională. (...) Mi se pare extrem de grav ceea ce s-a întâmplat din punct de vedere juridic, constituţional”, a declarat Titus Corlățean pentru Agerpres.
Pe lângă viciile de constituționalitate, Corlățean spune că „această odioasă ordonanţă de urgenţă” este și ilegală, pentru că „schimbă radical anumite reguli, legalizează turismul electoral pe faţă, fără niciun fel de rezerve, cu doar câteva luni înainte de alegeri".
„Şi Consiliul ne confirmă, într-un act oficial, că s-a comis o ilegalitate. OUG modifică aspecte privind alegerea Parlamentului cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare, fie ele la termen sau anticipate. Este o nouă gravă încălcare a Codului de conduită în materie electorală al Comisiei de la Veneţia. Guvernul PNL Orban încalcă Constituţia şi legislaţia privind competenţele Consiliului legislativ. (...) De asta vreau să discutăm cu colegii din Biroul permanent (...) Vom stabili paşii procedurali pe care trebuie să-i facem", a mai spus Corlăţean, potrivit sursei citate.
El şi-a exprimat speranţa ca Avocatul poporului să sesizeze Curtea Constituţională "cu privire la neconstituţionalitatea adoptării acestei OUG" pentru că „Aici avem de face cu un act legislativ adoptat de Guvern cu cea mai gravă încălcare a competenţei legiuitoare a Parlamentului în materie electorală".
La scurt timp de la declarația lui Corlățean, președintele Camerei Deputaților, interimarul de la șefia PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că va sesiza de urgență Avocatul Poporului și spune că ordonanța va transforma România „într-un rai al fraudelor electorale".
„PNL a legiferat astăzi turismul electoral! O ordonanţă nelegiuită, cu aviz negativ de la Consiliul Legislativ, care va transforma România într-un rai al fraudelor electorale! O batjocură la adresa democraţiei! (...) Vom sesiza de urgenţă Avocatul Poporului ca să oprească acest şir întreg de abuzuri şi ilegalităţi! Legiferarea turismului electoral de către PNL trebuie stopată la Curtea Constituţională", a scris Ciolacu pe Facebook.
Ordonanța de urgență stabilește cadrul legislativ necesar pentru organizarea alegerilor anticipate, întrucât nu exista baza legală pentru această ipoteză, spune PNL.
Principalele prevederi:
- Guvernul stabilește data alegerilor anticipate în 5 zile de la momentul dizolvării Parlamentului;
- Data alegerilor se stabilește la cel puțin 50 de zile distanță de la momentul anunțării prin Hotărâre de Guvern. În prezent, acest termen este de 90 de zile;
- Cea mai mare parte a termenelor referitoare la procedurile electorale prealabile alegerilor se înjumătățesc, pentru a putea fi îndeplinite;
- Este extinsă posibilitatea de vot la orice secție din țară sau străinătate, indiferent de localitatea de domiciliu. Până acum, un alegător putea vota doar în unitatea administrativ-teritorială de domiciliu;
- Este introdusă posibilitatea de a vota în străinătate în ziua de vineri (interval orar 12.00 – 21.00), sâmbătă (7.00 – 21.00) și duminică (07.00 – 21.00), după modelul implementat la alegerile prezidențiale;
- Dublarea numărului de parlamentari pentru Diaspora;
- Este introdusă posibilitatea de a vota, după ora 21.00, pentru alegătorii care se află la coadă la secția de votare, până la ora 23.59;
- Este reglementată ipoteza suprapunerii celor două tipuri de alegeri, locale și parlamentare anticipate, astfel încât să poată fi folosită infrastructura electorală disponibilă în mod judicios și eficient;
- Este asigurată înregistrarea audio-video a procesului de numărare a voturilor, după închiderea urnelor, iar fișierele sunt păstrate pentru 12 luni de zile.
La alegerile europarlamentare din 2019 au votat pe liste suplimentare (adică în altă localitate decât cea de domiciliu) 1,5 milioane de români. La prezidențiale 2019, la primul tur au votat 1,7 milioane de români, în vreme ce la turul al doilea – 2 milioane de români.
„Este imposibil votul multiplu/turismul electoral! Și la alegerile parlamentare se va aplica același Sistemul electronic de prevenire a votului multiplu, pus la punct de AEP și STS și folosit atât la alegerile europarlamentare, cât și la cele prezidențiale”, transmite PNL într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.
