Rețeaua Națională a Muzeelor din România protestează astfel față de prevederile ordonanței de reducere a cheltuielor publice prezentate săptămâna trecută de premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ambii politicieni PSD.
Organizația susține că tăierile vor avea efecte dramatice pentru cultura românească și vor provoca „destabilizarea fără precedent a actului cultural de protejare și promovare a patrimoniului cultural mobil și imobil, material și imaterial, respectiv a culturii scrise și a artelor spectacolului.”
Joi, la Guvern va avea loc o întâlnire între patru reprezentanți ai celor 4 sectoare afectate - film, teatru, muzeu, filarmonici - cu un consilier al premierului, a declarat pentru Europa Liberă o sursă din domeniu.
Alexandru Groza: Debutul unui proces de masacrare a culturii
Pentru Alexandru Groza, directorul Muzeului Ororilor Comunismului din România, proiectul de ordonanță nu vizează doar o simplificare a costurilor și reducerea personalului din aparatul de stat, ci marchează „debutul unui proces de masacrare a culturii”.
„O țară fără cultură nu mai este o națiune, devine un simplu spațiu geografic. Cultura noastră se bazează pe funcționarea instituțiilor care valorifica și transmit mai departe patrimoniul material și imaterial care constituie matricea identității noastre. Muzee, biblioteci, așezăminte culturale instituții de spectacole și concerte sunt supuse unui proces de lichidare ca entitate juridică. Astfel, în cazul nefericit în care ordonanța va fi aprobată, 285 de instituții vor fi desființate sau vor fi comasate”, spune Groza.
RNMR spune că înțelege nevoia guvernului de a restrânge cheltuielile cu aparatul propriu, dar amestecul între funcționari publici și personal cu diverse specializări dobândite îi afectează doar pe aceștia din urmă, întrucât administrațiile și aparatul politic se vor repoziționa mai ușor, fiind categorii interșanjabile, fără pregătire specială.
„Administrația publică birocratică este auto-generativă, inventând permanent proceduri și reguli pentru a-și justifica și multiplica existența, în timp ce unitățile «producător» sunt la limita supraviețuirii suportând permanent constrângeri de bugete sau personal. O digitalizare eficientă ar putea aduce probabil economii semnificative care să nu necesite desființări și comasări făcute în regim pompieristic”, spun muzeografii.
Ei reproșează proiectului de OUG că nu conține nicio analiză detaliată pe capitole care să arate care „servicii” și din ce domenii sunt cele mai apăsătoare asupra bugetului și nu conține în mod nejustificat nici economiile estimate prin aceste reduceri.
O țară fără cultură nu mai este o națiune, devine un simplu spațiu geografic - Alexandru Groza, directorului Muzeului Ororilor Comunismului
„Nu am regăsit nici analizele care să ateste rațiunile pentru normativele de structuri organizaționale propuse, eficiența unor structuri sub 50 de angajați fiind de obicei superioară oricăror modele de organizații - mamut. Proiectul conține în schimb măsuri drastice care aplicate pe orizontală vor distruge domenii întregi, fără posibilitate de redresare în viitor”, se spune în memoriul RNMR.
Ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a anunțat săptămâna trecută că printre măsurile de economisire se află și comasarea unor instituții publice. Acestea mai pot funcționa de la 1 ianuarie 2024, doar dacă au peste 50 de posturi aprobate și efectiv ocupate și dacă activitățile desfășurate nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice.
„Probabil domeniul cel mai afectat va fi cel al Culturii – întrucât majoritatea Sectoarelor culturale creative operează prin organizații de dimensiuni reduse pentru eficiență și flexibilitate. Din pricina faptului că tot sistemul național al culturii este deja vulnerabilizat și redus la minimul posibil în urma catastrofalelor politici de descentralizare culturală (a se citi de-responsabilizare), unitățile de producție culturală de bunuri și servicii nu vor fi capabile să supraviețuiască nici comasărilor estimate, întrucât specificul lor de activitate nu permite mai multe misiuni profesionale și nici administrare comună”, se mai spune în memoriu.
„Întreg textul proiectului de ordonanță amestecă nejustificat funcțiile publice cu funcțiile din instituțiile publice de cultură, educație, sănătate etc., după cum în tot textul se fac confuzii nepermise între obiectul de activitate al administrațiilor și obiectul de activitate al instituțiilor publice de cultură”, arată autorii memoriului.
Ei spun că nu există niciun temei juridic pentru ca administrarea instituțiilor publice de cultură să fie confundată și asimilată cu administrația publică, pentru că serviciile minimale de administrare din instituțiile publice de cultură sunt servicii suport pentru producerea bunurilor și serviciilor culturale, nu un scop în sine.
Deși se motivează reducerile pentru ca guvernul să respecte prioritățile strategice și să acceseze fondurile europene pentru îmbunătățirea infrastructurii, „măsurile propuse distrug tocmai infrastructura și patrimoniul celor aproximativ 300 de instituții publice de cultură pe care le propune spre desființare – aproximativ 62% din sistemul public”, spune RNMR.
La acesta se vor adăuga efectele negative ale dezechilibrării sistemului cultural pe care le vor resimți nenumăratele organizații de cultură din mediul privat producători de carte, audiovizual, arte vizuale, arhitectură, organizațiile pentru meșteșuguri, industriile culturale – organizații care nu vor putea suporta taxările impuse, arată autorii memoriului.
Aceștia spun că problema fundamentală de care acest proiect nu ține cont este că acele sectoare pentru care statul trebuie să-și asume finanțarea nu sunt discutabile la nivel de societate, nici opționale, fiind incluse în obligațiile constituționale ale oricărui stat democratic civilizat pentru care cetățenii plătesc deja cu un procent semnificativ din veniturile lor curente.
„Invocarea an de an a greutăților pe care le generează Cultura publică este o falsă problemă de sorginte comunistă. Cultura nu este decor, lux sau divertisment și nu mai este instrument de propagandă politică, deși se încearcă în permanență instrumentalizarea ei. Cultura are funcții sociale de netăgăduit contribuind la prezervarea identității naționale, la formarea conștiințelor civice și la educarea cetățenilor alfabetizați. Cultura este singurul domeniu de acțiune la nivelul conștiințelor indivizilor, ajutându-i să se integreze în comunități, să contribuie la construcția unei națiuni, dă sens existenței, motivează și validează participarea socială”, se mai spune în document.
RNMR: Constituția ar trebui modificată și eliminată garantarea dreptului la cultură
În opinia lor „gestul radical” pe care îl oficializează proiectul de ordonanță ar trebui urmat obligatoriu de o modificare a Constituției României din care să fie eliminate drepturile culturale prin care statul asigură accesul la cultură deoarece distribuția teritorială a instituțiilor care oferă cultura fundamentală va fi desființată.
Ce articole cer muzeografii să fie eliminate din ordonanța Guvernului:
- Art.VI (1) Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează;
Art. XX (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/județene sau locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative: a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice; b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar;
- Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare;
- Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:
- o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție;
- o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;
Peste 61% din cele 469 de instituții publice de cultură vor fi desființate
Efectele acestui ulltim articol sunt cele mai dramatice pentru cultura românească, spune RNMR, care oferă, pentru ilustrarea statistică a impactului acestor măsuri, datele Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală.
Rețeaua de infrastructură culturală publică a fost diminuată sistematic din 1990. Numărul bibliotecilor publice, a scăzut de la 4.458 în 1990, la 1.962 de biblioteci publice în anul 2021. Similar numărul așezămintelor culturale din mediul rural a scăzut de la 7.110 clădiri cu funcție de cămin cultural în 1990 la 4.984 de clădiri funcționale în 2020.
Având în vedere prevederile legale în vigoare dispariția muzeelor va conduce obligatoriu la imposibilitatea implementării proiectelor investiționale unde este necesar a fi întreprinse servicii de interes arheologic.
În prezent doar muzeele care au în organigramă funcții de arheologi și muzeografi sau cercetători științifici, institutele și instituțiile de învățământ superior pot depune și obține avize pentru efectuarea de cercetări arheologice.
Nu există alte instituții în România care pot suplini această funcție. Inclusiv, investițiile statului și cele private vor fi afectate direct. Totodată, mediul academic va avea de suferit pentru că peste 80%, dintre cercetările arheologice din România sunt organizate și finanțate de muzeele județene. Or, peste 90% din patrimoniul cultural național mobil din România este deținut de muzee, indiferent de categoria din care fac parte (orășenești, județene, naționale).
RNMR estimează că din cele 469 de instituții publice de cultură cu personalitate juridică active în prezent, peste 61% vor fi desființate dacă prevederile OUG vor fi aplicate.
Memoriul RNMR este susținut de Comitetul Național Român al Consiliului Internațional al Muzeelor, Asociația Muzeelor în Aer Liber din România, Asociația Managerilor din Muzee și de Asociația Conservatorilor și Restauratorilor din România.
„Pierderile suferite vor fi irecuperabile la nivelul patrimoniului constituit, la nivelul personalului specializat care va fi redus cu 15% în urma descentralizării. Nu putem rămâne imuni la sugrumarea sectorului cultural, trebuie să acționăm prin orice canal, fiindcă în lipsa unei reacții ne vom face responsabili pentru eșecul educației generațiilor ce vor veni într-un spațiu cultural secătuit, imobil și prins într-un univers birocratic al schemelor de personal mamut”, conchide Alexandru Groza.
