Printre problemele pe care le identifică experții din societatea civilă consultați de Europa Liberă se află detaliile logistice, într-un context transfrontalier, utilitatea practică, dacă adeverința nu va fi disponibilă foarte curând, dar și inechitatea în state precum România, în care administrația nu s-a dovedit capabilă să îi ajute pe cetățenii care nu se descurcă în contexte digitale.
Sorin Ioniță, specialist în politici publice în cadrul organizației Expert Forum, spune că Adeverința verde (denumită și Certificat verde) are cel puțin două probleme: neclaritatea introducerii datelor cu privire la testul COVID (care au o durată scurtă de valabilitate) și organizarea logistică internațională transfrontalieră care să asigure o funcționare optimă în întreaga Uniune Europeană.
„Deocamdată e doar o lozincă și câteva poze pe internet pentru că logistica e destul de înfricoșătoare. Și sunt două dileme: în primul rând ce va certifica acest pașaport verde. E clar cum poți certifica că te-ai vaccinat sau că ai avut COVID, dar nu e clar cum scrii în adeverință că ai făcut testul și cât e el valabil. Va fi ca talonul de mașină cu verificările ITP în care pui câte o ștampilă din când în când și mai faci un test? Iar în al doilea rând, logistica internațională transfrontalieră. Vor putea toate punctele de control sa scaneze codurile QR? Vor fi acestea imposibil de fraudat, astfel încât toată țările să aibă încredere în codurile emise în altă țară, fără ca toate datele mele personale și medicale să fie în acel cod?”
Unde s-ar putea „împiedica" România
Sorin Ioniță atrage atenția că un astfel de proces de transpunere în practică a unui sistem european digitalizat durează și, „în plus, sunt țări în care e-government-ul merge bine și țări în care acesta e o glumă. O astfel de administrație care se împiedică la tot pasul e cea din România. Chiar dacă Comisia va furniza tot ce e nevoie, chiar dacă vor fi fonduri pentru implementare, de exemplu din cele destinate digitalizării în planurile naționale de redresare și reziliență, problemele pot apărea în altă parte”, spune expertul în reforma administraţiei publice, dezvoltare şi politici locale.
„Ei ne dau un QR code atașat la un email și noi nu deschidem emailul, cam astea sunt erorile în administrația românească. Nu vorbim de lucruri sofisticate sau de atacuri de hackeri ruși. La noi, funcționarul a șters emailul din greșeală. Nu instalatul scanerelor sau a dispozitivelor și programelor necesare e problema mare. Problema mare e cum merge administrația publică din spatele acestor dispozitive electronice. Factorul uman e marea vulnerabilitate în anumite țări ale Uniunii Europene și e suficient un singur scandal ca să decredibilizezi sistemul și să nu mai funcționeze nicio adeverință”, a declarat Sorin Ioniță.
Funcționarea aparatului administrativ în România este și una dintre vulnerabilitățile identificate de Directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică (CIP), Ovidiu Voicu.
Acesta a spus la Europa Liberă că într-un context european, România va reuși cel mai probabil să se descurce cu emiterea acestui tip de documente, dar „problema pe care o vom avea cu certitudine este inechitatea. Deși o bună parte a populației este avansată atât din punct de vedere al conectivității, cât și ca pricepere, avem încă foarte mulți care sunt dezavantajați din punct de vedere al abilităților digitale. /.../ Dacă sistemul este inechitabil, așa cum se poate întâmpla în România, avem o mare problemă deoarece este important ca orice tip de sistem să nu excludă pe nimeni.”
Când ieșim din zona de infrastructură tehnică pusă la dispoziție, nu reușim să ne descurcăm administrativ.Ovidiu Voicu
Or, adaugă expertul în guvernarea deschisă și drepturi fundamentale, dincolo de capacitatea tehnică de a face o platformă, pe care o are și a demonstrat-o, România are o problemă din punct de vedere administrativ.
„Instruirea celor care se vor ocupa de adeverință nu este dificilă, cei care sunt azi în centre de vaccinare se descurcă cu platforma și cu tabletele primite de la STS pentru a identifica rapid oamenii care vin să se vaccineze, dar dacă cineva nu cade pe tipicul tehnic, va avea nevoie de alt fel de sprijin. S-au putea ca aici să eșuăm, când ieșim din zona de infrastructură tehnică pusă la dispoziție, nu reușim să ne descurcăm administrativ. Reamintesc că unul dintre punctele cele mai slabe ale administrării pandemiei în România au fost Direcțiile de sănătate Publică, care nici acum, la un an după pandemie, nu sunt puse la punct. Ele sunt veriga slabă a întregului lanț de identificare, prevenție și eventual tratament al cazurilor.”
În opinia fostului ministru al Sănătății Nelu Tătaru, Adeverința verde ar avea tocmai scopul de a prevenit inegalitățile între cetățeni: „Apreciez că propunerea Comisiei Europene va evita crearea a două categorii: vaccinați și nevaccinați, oferind totodată posibilitatea cetățenilor să opteze asupra modului în care atestă că nu sunt infectați cu noul coronavirus”, a scris Nelu Tătaru pe pagina sa de Facebook.
Comisia Europeană nu are mult timp la dispoziție, speră ca până în vară sistemul să fie implementat. Or, spune Sorin Ioniță, reacția rapidă nu este specifică unei instituții care depinde de acordul și cooperarea statelor membre.
„Comisia nu poate să ocolească sistemul european. Nu poți avea reacții rapide când o mulțime detalii trebuie agreate de atât de multe țări. În plus, întreaga situație e nouă pentru Comisia Europeană. Comisia e criticată, dar lumea uită că noi nu făceam politici sanitare la nivelul UE, asta era o sarcină națională până la pandemie. Au preluat din mers și multe critici sunt nemeritate. Dar da, e o senzație de lentoare și nu știm în cât timp se va putea face acest sistem de adeverință”.
O soluție precum cea propusă de Comisie, spune Sorin Ioniță, ar fi utilă acum, de Paște, de exemplu, dar aplicarea ei va mai dura.
Eu mai curând în asta sper foarte tare: să apară vaccinuri noi, să meargă mai repede licențierea și distribuția vaccinurilor pe continent.Sorin Ioniță
În paralel continuă și vaccinarea și „dacă se ajunge la o imunizarea optimă a populației, acest sistem devine inutil.” Vaccinarea e, de altfel, în opinia reprezentatului Expert Forum soluția de dorit: „E posibil să avansăm mai mult cu vaccinarea. Eu mai curând în asta sper foarte tare: să apară vaccinuri noi, să meargă mai repede licențierea și distribuția vaccinurilor pe continent. Chiar și vaccinul rusesc, dacă se potrivește și e aprobat de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), să îl cumpere și pe acela cine vrea, mai descarcă din presiunea de pe piață. Acum nu se produce cât ar fi nevoie.”
În opinia lui Ovidiu Voicu, soluția Adeverinței verzi nu e „cea mai bună soluție”, e singura, e o încercare de a ajuta funcționarea unei părți importante a economiei europene, cea legată de transport și turism, dar și de a spijini nucleul proiectului european: libera circulație. „Dacă ne uităm la viața de dinainte de pandemie, soluția este una precară, dacă o comparăm cu nimic, cu o blocare a circulației la fiecare frontieră, așa cum am avut în momentele dure de lockdown, atunci e o soluție bună. Nu a venit nimeni cu o soluție alternativă.”
Ovidiu Voicu subliniază că varianta Adeverinței verzi pe care o vedem acum nu e una finală. „Atât statele membre, cât și Comisia în sine vor continua să negocieze și să ajungă la o variantă funcționabilă. Nu trebuie să ne speriem, e ceva ce nu am mai făcut, dar nici pandemie nu a fost ceva ce să fi trăit în timpul vieții noastre", conchide Ovidiu Voicu.
