Linkuri accesibilitate

Palatul lui S.O. Vântu, scos la licitație de ANAF


Vila de patrimoniu, construită în perioada interbelică de arhitectul Toma Socolescu, a fost una dintre locuințele lui S.O.Vântu. I se spune „palatul”

Vila D. Ionescu, monument istoric din zona Aviatorilor, confiscată de la Sorin Ovidiu Vântu, și o clădire de birouri din zona Floreasca, confiscată de la partenerii de afaceri ai lui Laszlo Kiss, cel supranumit „regele offshore-urilor”, au fost scoase la vânzare de stat pentru recuperarea pagubelor din dosarul FNI și Ultra Pro Computers.

Cele două edificii pot fi încadrate în planul Guvernului Orban de a pune accentul, în lupta împotriva corupției, pe recuperarea prejudiciilor produse prin fraudă. Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a spus, în mai multe rânduri, că își propune recuperarea banilor din marile dosare de corupție și de crimă organizată.

În cazul celor două imobile care sunt scoase la licitație, instituțiile statului au prioritate - cele care nu au sedii și plătesc chirii pot să ceară mutarea. Dacă nu sunt solicitate, sunt scoase la vânzare.

Casa lui Vântu, clădire de patrimoniu

Imobilul care i s-a confiscat lui Sorin Ovidiu Vântu are un istoric. I se spune „palatul”, însă este o vilă construită în 1927 de un cunoscut arhitect, al cărui stil neo-brâncovenesc, bogat în ornamente, este predat la școlile de arhitectură. Este vorba despre Toma T. Socolescu, fost primar de Ploiești, liberal interbelic, căruia comuniștii i-au interzis să mai profeseze din cauza refuzului său de a deveni membru în comisiile care acordau avize de construcție.

Nu există multe detalii despre modul în care Vântu a intrat în posesia acestui edificiu de patrimoniu - fusese o casă naționalizată ajunsă în ruină, care avea mai multe familii de chiriași. Există însă informații că Vântu a locuit în această casă, aflată pe o stradă ascunsă privirii, Gh. Brătianu, în spatele ambasadei Rusiei și al sediului central al PSD. Vântu avea, în 2001, mai mult de 20 de proprietăți în București, mult mai celebra casă din strada Paris - unde l-a vizitat Mircea Geoană înainte de dezbaterea finală de la prezidențialele din 2009 - numărându-se printre ele. Despre averea imobiliară a fostului mogul, presa anilor 2000 a scris că era rodul a numeroase tranzacții pe firme off shore, pentru a li se ascunde adevăratul proprietar.

„Palatul” a fost evaluat de ANABI la suma de 20 milioane de lei. Compus din parter, două etaje și mansardă, este încadrat ca monument istoric, dreptul de proprietate asupra bunului imobil fiind intabulat pe numele statului român.

Palatul lui Vântu nu a fost dorit de nicio instituție a statului, deși multe dintre ele plătesc chirii enorme pentru imobilele în care funcționează, asfel încât ANABI a transmis dosarul către ANAF, care urmează să organizeze o licitație pentru vânzarea lui.

Pe 21 februarie 2017, Sorin Ovidiu Vântu a fost condamnat la 8 ani inchisoare in dosarul FNI, fiind acuzat de spălare de bani. Decizia a fost luată de judecătorii Ciprian Ghiță și Daniela Panioglu de la Curtea de Apel București. Instanța a mai dispus atunci confiscarea specială de la inculpat a 13 milioane de dolari- bunuri mobile si imobile.

Clădirea de birouri din frauda Ultra ProComputers

Instituțiile statului mai au o șansă să-și găsească un sediu gratuit până în 5 martie 2020, în clădirea de birouri de pe strada Floreasca numărul 39. Nu trebuie decât să notifice Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) pentru a intra în posesia imobilului. El este compus din suprafața de 630 mp teren și o construcție de patru etaje însumând 3.072 mp suprafață utilă. ANABI a evaluat imobilul la 14,4 milioane de lei, fiind intabulat pe numele Statului Român. Dacă până la termenul din martie nicio instituție publică nu dorește să se mute în clădire, imobilul va fi transferat către ANAF care va organiza licitație în vederea vânzarea lui.

Clădirea de birouri a aparținut firmei Breezer International SRL, deținută la rândul ei de un offshore din insulele Seychelles. Breezer a fost condamnată definitiv, în martie 2018 de Curtea de Apel București la plata unor prejudicii de milioane de euro, fiind acuzată de delapidare și spălare de bani. În același proces au fost condamnați Cristian Funghină, fostul patron de la Ultra Pro Computers și Laszlo Kiss Gyorg, omul din România care a înființat sute de firme fantomă în pardisurile fiscale din întreaga lume, firme folosite pentru spălarea banilor în România.

Confiscarea specială

În acest caz instrumentat de procurorii DIICOT, Cristian Funghină a fost condamnat la 3 ani și 8 luni închisoare, iar Laszlo Kiss a primit o pedeapsă de 3 ani și două luni închisoare. În plus, prin confiscare specială, cei doi au fost rămas fără importante sume de bani. Astfel, de la Funghină au fost confiscați 4.4 milioane de euro bani sechestrați în conturi bancare și de la Laszlo Kiss, 360.000 de euro. ”Dispune confiscarea de la inculpata Breezer International a imobilului din Bucureşti, Calea Floreasca, nr. 39, sector 1, a sumei de 1.295.220 EUR, precum şi a celorlalte venituri sau alte beneficii materiale obţinute din imobilul menţionat”, se arată în decizia definitivă a instanței. Fughină şi Kiss au fost trimişi în judecată de procurorul Marius Voineag în aprilie 2015, iar în 2018 au fost condamnaţi de Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucureşti, momentan suspendată din magistratură.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG