La sfârșitul anului 2025, Parchetul European (EPPO) investiga 3 602 cazuri, o creștere de 35% față de 2024, cu un prejudiciu total estimat la 67,27 miliarde de euro pentru bugetele UE și naționale, aproape triplând numărul față de anul precedent.
Peste două treimi din prejudiciul estimat (45,01 miliarde de euro) este legat de fraude care afectează sursele de venit ale UE, și anume frauda în materie de TVA și frauda vamală, scoțând la iveală o industrie criminală care a fost ignorată sau tolerată prea mult timp.
Majoritatea statelor UE sunt vizate și anchetele sunt multiple, arată raportul Parchetului European, condus de Laura Codruța Kovesi.
Programul de relansare economică de după pandemia de Covid în valoare de 750 de miliarde de euro a fost lansat în 2021 și expiră în luna august a acestui an. Comisia Europeană a acordat apoi granturi și împrumuturi pentru proiecte de infrastructură și relansare economică. Banii au fost împrumutați și dați statelor membre în baza planurilor aprobate de Bruxelles.
Raportul arată că nici statele membre și nici Comisia Europeană nu au făcut tot ce trebuie pentru evitarea fraudei: statele membre nu au folosit instrumente care le permit să evite ca recidiviști cunoscuți în domeniul fraudei să fie îndepărtați de la a obține aceste fonduri.
Pe tot cuprinsul UE, vizate sunt companii care au obținut aceste fonduri prin fraudă, prin contracte neadecvate sau prin emiterea de facturi false.
În 2025, Belgia, Cipru și Letonia au deschis primele anchete de acest gen. În România, 34 de investigații au fost deschise privind frauda din fondurile PNNR. Cele mai multe sunt în Italia.
Frauda vamală și cea cu TVA remodelează ecosistemul infracțional din UE. Daune de 45 de miliarde de euro
În 2025, EPPO a deschis 2 030 de cazuri noi, cu 35% mai mult decât în 2024. Deși cazurile de fraudă în materie de cheltuieli (legate de fonduri, subvenții sau ajutoare UE) reprezintă 68% din anchetele active (2 450), acestea reprezintă 27% din prejudiciul total estimat (18,67 miliarde EUR).
Un total de 512 cazuri active provin din Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), instrumentul cheie al NextGenerationEU, ceea ce demonstrează o creștere accentuată față de 2024 (66,7%).
Din cauza volumului mare de plăți preconizate până în decembrie 2026, riscul de fraudă și corupție rămâne ridicat.
Activitatea judiciară în 2025
Rata de condamnare în cazurile EPPO este de aproape 95%, iar cu 275 de rechizitorii depuse anul trecut (cu 34% mai mult decât în 2024), EPPO aduce din ce în ce mai mulți autori de fraude UE în fața instanțelor naționale.
Judecătorii au emis, de asemenea, ordine de înghețare a activelor în valoare de 1,13 miliarde EUR în anchetele EPPO, în timp ce valoarea activelor efectiv înghețate în cursul anului s-a ridicat la 288,93 milioane de euro.
În 2025, EPPO a primit și a procesat 6 966 de rapoarte și plângeri privind infracțiunile, o creștere de 6%, determinată în principal de rapoartele de la părți private (4 629), precum și de la autoritățile naționale (2 107).
Numărul de rapoarte primite de la instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE (IBOA) rămâne scăzut (143).
Acest lucru arată că nivelul de detectare a fraudelor care afectează interesele financiare ale UE se îmbunătățește și că gradul de conștientizare a publicului cu privire la EPPO și încrederea în activitatea sa continuă să crească.
„La sfârșitul mandatului meu, sunt convinsă că cetățenii noștri pot fi mândri de aceste realizări. Am făcut tot posibilul să demonstrăm că, în Uniunea Europeană, justiția este în slujba cetățenilor săi, că este tangibilă și că legea trebuie să fie egală pentru toți. Fie ca angajamentul neclintit al echipei EPPO față de independență să fie moștenirea mea”, a declarat Laura Codruța Kovesi, șefa EPPO.
Investigațiile EPPO demonstrează că întreprinderile criminale care operează în domeniul TVA-ului și al fraudei vamale obțin profituri foarte mari, confruntându-se în același timp cu riscuri relativ scăzute, arată raportul.
Acest lucru explică de ce activitățile infracționale convenționale axate pe bunuri ilegale (bunuri contrafăcute, droguri, arme etc.) sau pe exploatarea infracțională a persoanelor vulnerabile (exploatarea forței de muncă, prostituție, trafic de persoane) sunt din ce în ce mai mult combinate cu, sau chiar înlocuite de, activități infracționale legate de comerțul cu bunuri legale, desfășurate prin modalități criminale care cauzează daune masive intereselor financiare atât ale UE, cât și ale statelor sale membre.
Aceste activități rămân dificil de detectat dintr-o perspectivă pur națională.
EPPO a observat recent un nivel alarmant de ridicat de fraude orchestrate de grupuri criminale organizate la scară largă, legate de importul și vânzarea de bunuri originare din afara UE, cu o influență puternică a rețelelor criminale chineze.
„Cu 981 de cazuri de fraudă vamală și privind TVA-ul în curs de desfășurare, în valoare estimată de 45 de miliarde de euro, atât pentru bugetele UE, cât și pentru cele naționale, facem o lovitură într-o industrie criminală care a fost ignorată sau tolerată mult prea mult timp. Acest lucru este imperativ pentru securitatea noastră în Uniunea Europeană, precum și pentru finanțele noastre publice”, spune Kovesi.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
