Parchetul European condus de Kovesi își intră de azi în pâine | Problemele pe care le are de înfruntat

Contextul este unul aparte: pandemia și sumele mari aflate la dispoziția țărilor din blocul comunitar prin Fondul de Redresare și Reziliență - aproape 800 miliarde de euro - pot constitui mediul ideal pentru corupție. Necesitatea înființării parchetului European (EPPO) este deci mai actuală ca niciodată. Provocările pe care le va avea în față vor fi pe măsură.

Suspiciuni de fraudă cu vaccinuri anti-Covid au apărut deja în mai multe state, iar pe fir a intrat Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) cu care EPPO colaborează strâns în urma unor acorduri. OLAF are însă numai puterea de a recomanda statelor membre să judece cazurile - sfaturi pe care guvernele au fost libere să le ignore sau le trateze cu indulgență. În schimb, procurorii EPPO vor putea efectua investigații și vor prezenta dosare în instanțele naționale.

Problemele pe care le are în față Parchetul European nu sunt nici puține și nici simple, ținând cont de dimensiunea fraudelordin banii europeni, estimată chiar de UE la jumătate de miliard de euro anual. În plus, EPPO nu este văzut cu ochi buni în toate țările membre, unde există o mare diversitate de interese. Bugetul anual al EPPO este destul de mic, doar 44,9 milioane de euro.

EPPO e pentru fraudele mari. Kovesi: „Nu există țară curată”

De altfel, chiar Laura Codruța Kovesi a avertizat asupra problemelor cu care se va confrunta parchetul pe care îl conduce, riscul corupției fiind semnficativ mai mare pe fondul cheltuielilor fără precedent lansate de Uniunea Europeană și a presiunii ca banii să fie cheltuiți repede.

„Odată cu această mare cantitate de bani şi flexibilitate există un risc ridicat de creştere a delictelor în Europa, în special în sistemul de sănătate, agricultură, cercetare şi în contractele publice'', a spus șefa Parchetului European într-un interviu pentru agenția spaniolă EFE.

Conform estimărilor sale, corupţia, deturnarea de fonduri şi frauda în multiplele sale forme provoacă bugetului UE pierderi anuale de circa 500 de milioane de euro, iar hemoragia financiară s-ar putea accentua în contextul pandemiei și al creditelor și granturilor pe care statele membre le pot accesa în baza planurilor naționale de reziliență și redresare aprobate de Comisie.

„Sunt sigură că, după ce vom începe, vom avea multe probleme. Dar nu există nimic care să nu poată fi gestionat sau să nu poată fi rezolvat. Singurul risc pe care îl văd este lipsa resurselor. Dar poate vom rezolva acest lucru în următorul an sau în următorii ani ”, a spus Kovesi într-un interviu pentru Financial Times."

Buget mic, procurori puțini, fraude mari

Cu toate acestea, nici bugetul și nici numărul de procurori pe care îi are la dispoziție Kovesi nu sunt chiar cele mai bune premize în provocarea pe care EPPO o are în față.

„Trebuie să avem mai mulți anchetatori financiari și analiști aici, în Luxemburg”, spune ea. „Nu este ușor să faci investigații în 22 de state membre diferite, cu 22 de proceduri diferite - iar infractorii sunt liberi să se deplaseze tot timpul, sunt liberi să-și mute bunurile”, a atras atenția Kovesi.

„Avem bani pentru 140 de procurori'', precizează Kovesi în interviul pentru EFE, adăugând că este nevoie de asemenea de „50 de experţi şi analişti financiari la Luxemburg''. Kovesi a insistat că analiştii financiari sunt foarte importanţi, întrucât, pe lângă faptul că aceştia descoperă conexiunile între date, ajută în plus procurorii „să identifice bunurile şi proprietăţile care pot fi puse sub sechestru''.

De altfel, chiar înființarea Parchetului European a pornit de la constatarea că sistemul existent de urmărire a fraudei asupra fondurilor UE este inadecvat și nu a descurajat în trecut fraude grave în unele state membre.

Cu atât mai mult, există o mare responsabilitate pe umerii lui Kovesi, dar și asupra liderilor UE care „trebuie să-i susțină mandatul și independența. EPPO se va confrunta cu o sarcină descurajantă imediat după înființare”, a spus Sophie in ‘t Veld, europarlamentar liberal olandez.

Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), care a avut de înfruntat nu doar o corupție endemică în România, dar și ostilitatea politicienilor și a celor care depindeau de favorurile acestora pentru a obține contracte cu statul, se bucură de multă încredere la nivelul Uniunii Europene. Este recunoscută pentru determinare și profesionalism în lupta cu corupția la nivel înalt. Va avea însă nevoie de multă dârzenie pentru a face față presiunilor și intereselor care domnesc sub cupola UE, mai ales că mizele financiare au crescut și ele.

Tergiversări în numirea procurorilor delegați

Parchetul condus de Laura Codruţa Kovesi ar fi trebuit iniţial să-şi înceapă activitatea în 2020, dar întârzierile în desemnarea de către state a celor 140 de procurori delegaţi au afectat calendarul avansat inițial. La peste doi ani și jumătate de când Kovesi a fost aleasă procuror general european nu toate țările și-au desemnat procurorii delegați, cei care investighează fraudele cu bani europeni la ei în țară și care vor fi supervizați de cei 22 de procurori de la Luxemburg aflați sub controlul Laurei Codruța Kovesi.

Codașele sunt Slovacia și Finlanda care nu și-au desemnat încă procurorii delegați. Dacă în cazul Finlandei este vorba despre o schimbare legislativă, în cel al Sloveniei aceasta se întâmplă în urma deciziei guvernului condus de premierul conservator Janez Jansa de a anula procesul intern de alegere a celor doi procurori delegaţi ai Sloveniei.

Laura Codruța Kovesi a somat Slovenia să numească procurorii. Ea a declarat că poziția acesteia „subminează grav'' încrederea în gestiunea şi controlul fondurilor europene în Slovenia, ţară care la 1 iulie preia preşedinţia semestrială a Consiliului UE, relatează agenţia EFE.

De altfel, multe țări au numit numai o parte din numărul de procurori delegați la care au dreptul. Este inclusiv situația României, care are alocate 15 posturi, dar a trimis pe 1 februarie numai 6 candidaturi, toate acceptate. Procesul de selecție pentru celelalte 7 posturi va avea loc în intervalul 7-9 iunie.

Cel mai bine stă Germania, care a trimis 11 procurori delegați, toți admiși și care deja lucrează.

Dar nu toți procurorii sunt acceptați, de exemplu, un procuror din Lituania și patru din Bulgaria au fost respinși pentru că nu îndeplineau criteriile de eligibilitate, țările respective fiind nevoite să retrimită alte nume.

Cei 6 procurori delegați români

• Dana Dana-Manuela ANA (Direcția Națională Anticorupție)
• Dana-Cristina BUNEA (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție)
• Camelia-Elena GRECU (Direcția Națională Anticorupție)
• Constantin IRINA (Direcția Națională Anticorupție)
• Florin Bogdan MUNTEANU (Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași)
• Jean-Nicolae UNCHEȘELU (Direcția Națională Anticorupție)

Statele care au refuzat participarea la EPPO. Cazul Ungariei

Cinci state membre ale Uniunii Europene - Polonia, Ungaria, Danemarca, Suedia şi Irlanda - nu participă în noul Parchet European prin „decizie politică", a spus Kovesi. Ea și-a manifestat speranţa că în cele din urmă vor fi convinse de Comisia Europeană să se alăture şi ele.

Statele care ridică cele mai mari semne de întrebare sunt Ungaria și Polonia, asupra cărora planează întrebări grave, încă fără răspuns, referitoare la modul în care interpretează și se rapoartează la statul de drept.

Ungaria este cea care îngrijorează cel mai mult, indicele anual realizat de Transparency International o plasează pe ultimul loc din UE. De altfel, Ungaria nu a susținut crearea EPPO încă de la început. În 2016, László Trócsányi, pe atunci ministru al justiției, în prezent europarlamentar al Fidesz, a declarat că o astfel de instituție ar încălca suveranitatea Ungariei. Acest raționament a fost repetat de mai multe ori în ultimii ani. Actualul ministru al justiției, Judit Varga, a susținut la vremea respectivă că aderarea la EPPO ar încălca constituția Ungariei.

Un sondaj publicat în august 2020 a arătat că 76% dintre maghiari susțin aderarea la EPPO - inclusiv 51% dintre alegătorii Fidesz. 70% dintre susținătorii Fidesz consideră că o parte substanțială din fondurile UE sfârșesc prin a ajunge în buzunare private din cauza corupției.

În aprilie 2021, EPPO și procurorul general al Ungariei au semnat un acord de lucru privind cooperarea și schimbul de informații pentru a facilita anchetele. Cu toate acestea, acordul întărește numai cooperarea existentă și nu conferă EPPO drepturi suplimentare în Ungaria, transmite corespondentul Europei Libere la Budapesta. În mai 2021, comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, a cerut ministrului Justiției, Judit Varga, ca Ungaria să se alăture EPPO.

Ce atribuții are noul Parchet European. Ce tipuri de infracțiuni va investiga

Parchetul European îşi va desfăşura investigaţiile şi urmăririle penale în deplină independenţă faţă de Comisia Europeană, faţă de celelalte instituţii şi organisme ale UE, precum şi faţă de statele membre şi va completa activitatea altor organisme şi agenţii ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust şi Europol, cooperând cu acestea, precum şi cu autorităţile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European.

Se preconizează că EPPO va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3.000 de cazuri pe an.

Parchetul European are competența de a investiga, de a urmări penal și de a trimite în judecată pe autorii infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii prevăzute în Directiva UE 2017/1371 și stabilite în prezentul regulament și pe complicii acestora.