Parlamentul Chinei a adoptat, marţi, legea privind securitatea naţională în Hong Kong, creând astfel premisele celei mai radicale schimbări ale modului de viaţă din fosta colonie britanică după revenirea teritoriului sub autoritatea Chinei în urmă cu aproape 23 de ani, scrie Reuters.
Presa de stat este așteptată să publice detalii despre legea, care vine ca un răspuns la protestele pro democrație, uneori violente, care au avut loc anul trecut și își propune să abordeze subversiunea, terorismul, separatismul și coluziunea cu forțele străine.
Legea este criticată, însă, pentru că va zdrobi drepturile și libertățile din centrul financiar global și va introduce ca cea mai grea pedeapsă închisoarea pe viață.
„Marchează sfârșitul Hong Kong-ului pe care lumea îl știa înainte”, a afirmat proeminentul activist pentru drepturile omului Joshua Wong, pe Twitter, anunțând că părăsește grupul Demosisto.
Adoptarea legii va spori tensiunile din relaţia Chinei cu SUA, Marea Britanie şi alte state occidentale, care consideră că noua legislaţie erodează gradul ridicat de autonomie acordat hub-ului financiar global la 1 iulie 1997.
Liderul din Hong Kong, Carrie Lam, vorbind la conferința de presă săptămânală obișnuită, a declarat că nu este potrivit ca ea să comenteze legislația, întrucât ședința de la Beijing este în desfășurat, dar a lansat un atac la adresa Statele Unite, afirmând că „nicio sancțiune nu ne poate speria".
În cursul lunii iunie, agenţia oficială chineză de presă Xinhua a dezvăluit o parte din prevederile acestei legi, printre care faptul că aceasta va înlocui legislaţia actuală din Hong Kong, iar prerogativa interpretării aparţine organului de decizie al parlamentului chinez, Comitetul permanent al Congresului Naţional al Poporului.
Este de aşteptat ca Beijingul să înfiinţeze un birou de securitate naţională în Hong Kong pentru a „supraveghea, ghida şi sprijini" guvernul oraşului.
Beijingul ar putea, de asemenea, să îţi exercite competenţa în anumite cazuri.
Se preconizează ca judecătorii pentru cazurile de securitate să fie numiţi de liderul pro-Beijing al oraşului, Carrie Lam, care nu se bucură de popularitate. În prezent, judecătorii de rang înalt sunt alocaţi conform unor liste de membri prin sistemul judiciar independent din Hong Kong.
Nu se cunoaşte încă ce activităţi specifice vor fi încriminate, cât de precis vor fi definite sau ce pedepse vor fi prevăzute.
Poliţia a interzis mitingul din 1 iulie din acest an cu ocazia aniversării predării din 1997, fiind invocate restricţii generate de combaterea epidemiei noului coronavirus.
South China Morning Post, citând „surse din interiorul poliției”, afirmă că aproximativ 4.000 de ofițeri vor fi în stand-by, miercuri, pentru a face față oricăror tulburări, dacă oamenii sfidează interdicția.
Hong Kong este unul dintre numeroasele conflicte în curs de dezvoltare între China și Statele Unite, printre care mai vizibile sunt comerțului, situația din Marea Chinei de Sud și pandemia de coronavirus.
Congresul Naţional al Poporului, organul legislativ al Chinei, a adoptat pe 28 mai legea securităţii naţionale pentru Hong Kong. Această lege, după cum scrie Simon Cartledge, autorul cărții „La un sistem depărtare” (A System Apart) este ultimul pas dintr-o lungă serie de regrese pentru statul de drept și evoluția democratică ale orașului-stat, cum a fost și concedierea pe considerente ideologice a unor legislatori ai Hong Kong-ului: „cadrul de lucru constituțional al Hong Kong-ului e în colaps”.
Liderii occidentali se tem că această lege va fi folosită de Beijing la fel ca în China, prin eliminarea vocilor critice, aruncarea dizidenților în închisori, folosirea torturii împotriva celor care nu se supun. Șeful diplomației americane a vorbit în acest caz despre „clopotul de înmormântare” al autonomiei Hong Kong-ului, care și-ar putea pierde privilegiile comerciale speciale date de o lege americană din 1992.
Potrivit unui amendament adoptat de Congresul SUA anul trecut, Departamentul de Stat trebuie să întocmească anual un raport pentru a evalua dacă teritoriul rămâne „suficient de autonom”, inclusiv din perspectiva drepturilor omului pentru a mai justifica măsurile, între care și exceptarea de la taxele vamale aplicate exporturilor.
