Ursula von der Leyen a prezentat programul noii Comisii în fața Parlamentului European reunit la Strasbourg.
Dintre cei 688 de europarlamentari prezenți, 370 – mai ales din grupurile centriste, liberale și progresiste – au aprobat noua Comisie. Alți 282, din grupurile extremiste, au respins-o. Doar 36 de europarlamentari s-au abținut.
„Lupta pentru libertate ne aduce împreună, ca europeni. Ne conectează trecutul și viitorul, națiunile și generațiile. Pentru mine, acesta este raison d’etre (motivul de existență, n.r.) al Uniunii noastre și rămâne forța ei vitală astăzi mai mult ca oricând. Asta e Europa pe care o iubesc și aceasta este Europa căreia i se va devota Comisia mea”, a spus la începutul discursului președinta Executivului european.
Ursula von der Leyen le-a prezentat aleșilor europeni planul de guvernare al noii Comisii. Ea a explicat rolul fiecărui comisar în parte și modul în care completează misiunea Executivului, prezentând și câteva priorități legislative ale noului mandat.
Europarlamentarii și-au expus punctele de vedere, de la susținere, la scepticism, la respingere completă. Cele mai mari grupuri din Parlament, Popularii Europeni (centru-dreapta) și Social-Democrații (centru-stânga) și-au promis susținerea și au repetat că nu sunt dispuși să colaboreze cu extrema dreaptă.
Liderul Popularilor europeni, însă, a lăsat ușa deschisă colaborării ocazionale cu grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, grupul condus de partidul premierei italiene Giorgia Meloni. Popularii Europeni și-au promis susținerea, atâta timp cât Comisia va avea „realizări concrete”, a explicat unul dintre liderii grupului.
„Este imposibil să construim Europa cu cei care i se opun”, a rezumat despre extrema dreaptă lidera grupului social-democrat, Iratxe Garcia Perez. Grupul său politic a votat, în mare parte, în favoarea Comisiei, însă nu în unanimitate.
Atât grupul de extremă dreapta condus de francezul Jordan Bardella, cât și grupul de extremă stângă au declarat că votează cu unanimitate împotriva noii Comisii, din motive diferite. Stângiștii sunt nemulțumiți de ruperea cordonului sanitar prin acceptarea unor comisari extremiști, în timp ce extrema dreaptă este în dezacord cu proiectul european.
În rândul Verzilor, opiniile au fost divizate, iar grupul nu a votat unitar.
O Europă mai competitivă
„Prima mare inițiativă a noii Comisii va fi o Busolă a Competitivității”, a anunțat președinta executivului european.
Aceasta este bazată pe raportul întocmit de Mario Draghi, în care el cere autorităților europene să acționeze decisiv pentru a susține creșterea economică a Europei și a evita un compromis care să pună în pericol „bunăstarea, mediul sau libertatea” europenilor.
Executivul european va urma recomandările fostului premier italian, care a condus Banca Europeană Centrală între 2011 și 2019. Așadar, Comisia va prezenta noi propuneri legislative pentru a reduce diferențele dintre potențialul de inovație al Europei și cel al Chinei și Statelor Unite, va promova decarbonizarea economiei și va lucra mai intens pentru a întări securitatea și autonomia Europei, scăzând dependențele de alte țări.
Von der Leyen a declarat că noua Comisie va continua Pactul Verde, pachetul de legi care a devenit sinonim cu primul său mandat și promovează protecția mediului și tranziția verde. Însă, în plus, noua comisie se va concentra pe investiții și întărirea avantajelor industriei europene.
„Vom pune pe masă, în primele 100 de zile de mandat, un Pact Industrial Curat (Clean Industrial Deal)”, explică von der Leyen. Pactul este o combinație a politicilor de creștere economică și cele ale protecției mediului, însă pune accentul pe reziliența industriei europene pentru a reduce dependența de energia rusească.
Ea promite și noi consultări în domeniul industriei autoturismelor, pentru a trece industria într-o direcție mai verde, asigurând în același timp că „viitorul mașinilor se va face în continuare în Europa”.
Tot în primele 100 de zile, von der Leyen promite și un set de propuneri pentru domeniul Apărării europene comune, care va fi urmat de o consultate publică.
Președinta Comisiei propune și reguli mai uniforme în întreaga UE pentru domeniul afacerilor, mai multe stimulente pentru fermieri și continuarea parcursului de aderare europeană pentru Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest.
„Vă cer încrederea în această echipă”, a concluzionat von der Leyen.
„Vă cer să alegeți un viitor mai puternic și mai unit. Vă cer să alegeți un viitor cu libertate pentru Europa. Această cale n-a fost niciodată cea mai ușoară. Dar știu că o putem face împreună. Așa că, hai să trecem la treabă”.
Eurodeputații de extremă dreapta au fost singurii care nu au aplaudat-o la sfârșitul discursului.
Ajustarea titlului comisarului român
Românca Roxana Mînzatu, care are un portofoliu în noua Comisie, a avut parte și de o mică schimbare a titlului „Oameni, competențe și pregătire”, după ce comisiile pentru cultură și educație din Parlament au cerut ca rolul ei să fie reprezentat corect la nivelul titlului.
Formula „drepturile sociale și slujbe de înaltă calitate” va fi adăugată explicit la titlul său.
„Fundația economiei noastre sunt oamenii. Munca lor, talentul lor, calificările lor. Competitivitatea de astăzi nu ține de costul muncii, ci mai degrabă de cunoștințele muncitorilor, iar acesta este domeniul în care ne putem întrece competitorii. Aici, în Europa, companiile pot găsi angajați cu experiență vastă și tineri cu studii de top. Dar nu avem destui, iar aceasta este frâna capacității noastre de a concura”, a explicat șefa Comisiei.
„De aceea, am numit-o în postul de vicepreședinte executiv, pentru a ne conduce munca în domeniul calificărilor și pregătirii, pe Roxana Mînzatu. Ea se va asigura că punem oamenii pe primul loc, pentru că productivitatea depinde de condițiile bune de muncă, de salariile decente, de un echilibru bun între muncă și viața privată. Ține de capacitatea de a găsi o creșă pentru copii și pe cineva care să aibă grijă de bătrâni, de acces la locuințe bune și accesibile”, potrivit Ursulei von der Leyen.
Cu ce se ocupă Comisia Europeană?
Rolul Comisiei Europene este esențial în funcționarea Uniunii Europene.
Executivul vine cu propuneri legislative care sunt dezbătute și aprobate, respinse sau modificate de Parlamentul European. Odată ce și liderii statelor UE sau miniștrii din diferitele domenii își dau acordul la nivel politic, inițiativele devin legi europene.
Mai mult, Comisia este cea care urmărește și aplicarea legilor la nivelul UE și poate sancționa țările membre care nu se conformează.
În acest context, un comisar european este echivalentul la nivel comunitar al unui ministru dintr-un guvern național.
Fiecare țară are câte un comisar, iar cel al Germaniei este Ursula von der Leyen, președintele actual al Comisiei. Teoretic, comisarii nu ar trebui să reprezinte partinic propria țară.
De exemplu, dacă Luxemburgul va avea comisar pe agricultură, asta nu înseamnă că va primi automat mai multe fonduri de agricultură decât i s-au alocat sau orice altfel de tratament preferențial.
Bugetul Comisiei este controlat strict și de Parlamentul European.
Există portofolii mai importante și altele mai puțin importante, în funcție de prioritățile și atribuțiile instituțiilor europene.
Astfel, influența Comisiei Europene este puternică în domenii precum controlului pieței interne.
În schimb, în politici ce țin de educație, Comisia nu poate decât să suplimenteze eforturile țărilor, dar nu poate impune o anumită direcție statelor membre.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
