Aleșii europeni au spus că Ungaria nu pare că va „îndeplini în mod credibil” sarcinile președinției europene în toamna lui 2024 din pricina „eforturilor intenționate și sistemice” ale Guvernului de a submina legile și valorile europene.
Votul a trecut cu 442 de voturi pentru, 144 împotrivă și 33 de abțineri.
Deși Parlamentul European consideră că Ungaria nu va coopera sincer în cadrul mandatului la șefia Consiliului European, aceștia cer instituțiilor europene să găsească o soluție curând. Alternativa, definită vag, este ca „Parlamentul să ia măsuri potrivite în cazul în care nu se va găsi o astfel de soluție”.
Rezoluția Parlamentului nu cere direct anularea președinției ungare a Consiliului European. Consiliul nu a luat în considerare, până la acest moment, această opțiune.
Conform rotației programate cu ani înainte, Ungaria urmează să preia președinția Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2024. Perspectiva îi îngrijorează pe criticii Budapestei, care acuză guvernul Viktor Orban de regres democratic, nerespectarea statului de drept și apropiere de Moscova în contextul războiului din Ucraina.
Raportorii Parlamentului European pentru Ungaria au cerut miercuri Consiliului European să nu fie de acord cu președinția Ungariei.
Parlamentara europeană Gwendoline Delbos-Corfield a declarat că președinția Ungariei, care ar începe în iulie 2024, ar veni într-un moment foarte important. E începutul mandatului unui nou Parlament European și al unei noi Comisii Europene.
Gwendoline Delbos-Corfield afirmă că o președinție a Budapestei, criticată pentru încălcările statului de drept și pentru apropierea de Moscova, ar aduce riscuri pentru Uniunea Europeană:
Parlamentul European a fost de acord că Ungaria nu mai este o democrație reală, ci e un sistem hibrid.
„În toamna trecută, Parlamentul European a fost de acord că Ungaria nu mai este o democrație reală, ci e un sistem hibrid. Parlamentul a votat asta cu o majoritate copleșitoare. Este și evaluarea unor think-tankuri și organizații internaționale. Rezoluția [privind președinția Ungariei] va fi votată mâine cu o mare majoritate.”
Rezoluția, care are susținerea majorității partidelor din Parlamentul European, nu are caracter obligatoriu din punct de vedere legal, dar arată posibilitatea unui nou conflict major între Bruxelles și Budapesta, unde FIDESZ și Viktor Orban guvernează din 2010.
"Este crucial ca Consiliul să fie condus de o țară capabilă să mențină o colaborare puternică între statele membre, în special în privința sancțiunilor împotriva Rusiei sau a sprijinului pentru Ucraina. Am îngrijorări semnificative privind capacitatea Ungariei de a îndeplini acest rol”, a declarat, pentru Brussels Playbook, Petri Sarvamaa, un purtător de cuvânt al grupului PPE.
Marți, ministra germană pentru Europa, Anna Lührmann, a spus că Ungaria a încălcat principiile statului de drept și a avut o poziție ezitantă în sprijinul Ucrainei.
"Am îndoieli cu privire la măsura în care Ungaria va putea conduce cu succes președinția Consiliului", a declarat oficiala germană, pe 30 mai, la Bruxelles.
Remarcile oficialei germane aduc o greutate suplimentară unor discuții deja existente despre blocarea sau limitarea președinției viitoare a Ungariei.
Alte țări sunt, însă, mai puțin critice decât Germania. Ministrul francez al afacerilor europene, Laurence Boone, a spus că Franța se așteaptă la neutralitate și imparțialitate din partea Ungariei.
Nu vom permite să ne fie luată o astfel de oportunitate
În replică la critici, ministra Justiției de la Budapesta, Judit Varga, a respins inițiativa de a limita mandatul Ungariei la președinția Consiliului Uniunii Europene.
"Parlamentul European nu are niciun rol de jucat aici. Există rezoluția unanimă a Consiliului de mulți ani care stabilește ordinea președințiilor. Nu vom permite să ne fie luată o astfel de oportunitate", a adăugat Judit Varga.
Ce conține proiectul de rezoluție a Parlamentului European
Documentul supus votului joi în Parlamentul European "ridică semne de întrebare cu privire la modul în care Ungaria va putea îndeplini această sarcină [președinte al Consiliului European] într-un mod credibil în 2024”, având în vedere neconformarea țării la legislația europeană, precum și nerespectarea principiului cooperării sincere.
Rezoluția îndeamnă guvernele UE să "găsească o soluție adecvată cât mai curând posibil" și "reamintește că Parlamentul European ar putea lua măsuri adecvate dacă o astfel de soluție nu va fi găsită".
Decizia de anulare sau de limitare a președinției Ungariei ar fi una fără precedent, spun raportorii PE, și ar putea fi luată numai de Consiliul European, instituția care reunește șefii de stat și de guvern ai țărilor UE.
Rezoluția acuză, de asemenea, guvernul FIDESZ, condus de Viktor Orban, de "corupție sistemică" și "condamnă campaniile de comunicare anti-UE ale guvernului ungar”.
De ce e importantă președinția Consiliului European
Președinția Consiliului revine unei țări UE diferite, la fiecare șase luni, după o planificare făcută cu ani înainte. Țara în funcție are puterea de a influența agenda și prioritățile Uniunii Europene, coordonează activitățile politice ale Uniunii în perioada mandatului, reprezintă guvernele UE în relațiile cu alte instituții europene și cu organizații internaționale.
Președinția UE are responsabilitatea de a stimula adoptarea unor legi europene și trebuie să fie un mediator onest și neutru în interiorul și exteriorul UE. E o condiție neîndeplinită de Ungaria, spun criticii Ungariei.
Guvernul prim-ministrului Viktor Orban a fost într-un conflict aproape permanent cu instituțiile UE în ultimul deceniu. Temele de dispută au fost statul de drept, corupția la nivel înalt, lipsa independenței judiciare, încălcarea libertății academice și de exprimare, drepturile comunității LGBTQ.
Comisia Europeana a blocat miliarde de euro din PNRR destinate Ungariei din cauza problemelor pe care le are mai ales cu statul de drept. Chiar și așa, Ungaria este unul dintre cei mai mari beneficiari ai fondurilor UE.
