La fel ca decizia Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), noua lege le va interzice să candideze acelor persoane din partidul declarat neconstituțional care corespund unor criterii:
- sunt bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea infracțiunilor care au reprezentat argumente pentru ca partidul să fie declarat neconstituțional;
- au realizat nemijlocit acțiuni care au adus argumente pentru partidul să fie declarat neconstituțional;
- au fost excluse de la alegerile precedente pentru finanțare netransparentă;
- au fost incluse în sancțiunile internaționale.
Spre deosebire de dispoziția CSE care se referă doar la alegerile locale din 5 noiembrie, restricțiile din proiectul de lege sunt pentru un termen de 3 ani.
În plus, proiectul prevede că interdicția nu se va aplica persoanelor care pot proba că au încercat să convingă conducerea partidului să renunțe la practicile ce au dus la scoaterea în afara legii a formațiunii sau că s-au disociat public de la aceste acțiuni.
Interdicția de a candida poate fi contestată la Curtea de Apel Chișinău.
„Noi trebuie să avem certitudinea că bandiții și reprezentanții grupărilor criminale organizate, susținute aproape deschis de Federația Rusă, nu vor profana procesul electoral și parcursul nostru european”, a spus președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Modificările în legislația electorală au fost prezentate în ziua următoare după ce Curtea Constituțională a anulat restricția de a candida pe o perioadă de 5 ani pentru membrii organelor executive ale partidului declarat neconstituțional și pentru cei care au fost aleși din partea acestui partid (deputați, primari, consilieri locali).
În nota informativă a noului proiect de lege, deputații PAS spun că vin cu „o schimbare de optică față de prevederea legală anterioară, declarată între timp neconstituțională”.
Potrivit autorilor, criteriile specificate „pot fi ușor verificate și probate în baza unor acte oficiale”.
Proiectul a fost votat de 57 de deputați din partidul de guvernământ PAS. Deputații care au făcut parte din Partidul Șor boicotează lucrările Parlamentului. Cei din blocul PSRM-PCRM au părăsit ședința din 4 octombrie, spunând că nu vor să se implice în „reglările de conturi dintre cele două tabere”.
Cine ar putea fi vizat de noile interdicții
Comisia Electorală Centrală (CEC) urmează să întocmească lista persoanelor care cad sub incidența noilor restricții, în baza informațiilor furnizate de organele de drept. Anterior, Procuratura Anticorupție a declarat pentru Europa Liberă că în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor sunt învinuite circa 50 de persoane.
Deputata Marina Tauber este inculpată în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor, care se află pe rol la Judecătoria Buiucani. De asemenea, ea figurează pe lista sancțiunilor Uniunii Europene, alături de oligarhul fugar Ilan Șor.
De asemenea, Tauber a fost exclusă din cursa electorală pentru încălcări financiare, în ajunul alegerilor primarului municipiului Bălți în 2021.
Deputata Reghina Apostolova a fost exclusă din alegerile primarului Chișinăului din 2018, fiind acuzată de CEC că a utilizat în campania electorală bani proveniți din străinătate.
Candidatul Partidului Șor din circumscripția uninominală nr. 38 Hâncești, Vitalie Balinschii, a fost exclus din alegerile parlamentare din 2020, pe motivul că a organizat transportarea alegătorilor și a folosit fonduri financiare și materiale nedeclarate.
Candidata Partidului Șor la scrutinul prezidențial din 2016, Ina Popenco, a fost exclusă din cursă, la fel, pentru încălcări financiare.
