Proiectul privind ziua Tratatului de la Trianon a fost depus de social-democrații Titus Corlățean și Șerban Nicolae și prevede organizarea unor manifestări în ziua de 4 iunie pentru a sărbători acest eveniment. De asemenea, propunerea legislativă stipulează arborarea drapelului României în această zi de către autoritățile administrative centrale și locale. UDMR consideră că proiectul face parte dintr-o competiție a partidelor tradiționale de a demonstra că sunt antimaghiare.
Reprezentanții comunității maghiare susțin că votul din Parlament nu face decât să înrăutățească relațiile cu comunitatea română. Tensiunile din ultimele săptămâni s-au văzut și în timpul dezbaterilor din Camera Deputaților, liderul UDMR vorbind despre sentimentele diferite în privința Tratatului de la Trianon.
- Tratatul a fost semnat în urmă cu o sută de ani, pe 4 iunie 1920, între puterile învingătoare din primul război mondial și Ungaria în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate, printre care și România. Documentul a trasat granițele Ungariei după război.
„Ceea ce pentru națiunea română a fost o bucurie imensă și pot să înțeleg acest aspect, pentru națiunea maghiară și pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriașă și o tristețe imensă. Ce vreți să demonstrați cu acest proiect și cui vreți să demonstrați? Am auzit referire la Ungaria, oameni buni granițele au fost trasate acum mai bine acum 100 de ani!”, a spus Kelemen Hunor în intervenția sa.
Președintele Uniunii a afirmat că maghiarii care au rămas în România au acceptat că aceasta este și țara lor. Cu toate acestea, el a continuat criticile la adresa proiectului legislativ.
„O majoritate fără remușcări nu își demonstrează puterea în mod ostentativ, nu generează situații în care celălalt se simte umilit, ofensat, batjocorit, stigmatizat cum s-a întâmplat în aceste săptămâni cu comunitatea maghiară din România”, a adăugat reprezentantul UDMR.
Kelemen Hunor a subliniat că există o competiție lansată de președintele Klaus Iohannis prin care „săptămânal unii demonstrează că sunt antimaghiar”.
Inițiatorul proiectului, Titus Corlățean, a precizat că legea nu este îndreptată împotriva cuiva,împotriva unei minorități naționale sau împotriva unui alt stat. Senatorul PSD a spus că legea va oferi un cadru legal pentru ca românii și maghiarii să stea la masă pentru a discuta despre ce a însemnat Tratatul de la Trianon.
„Această lege propune marcarea cu demnitate națională, cu sobrietate a momentului 4 iunie. E important că generațiile viitoare să înțeleagă ce a însemnat Tratatul de la Trianon”, a spus Corlățean, care adăugat că Ungaria a adoptat o lege pentru comemorarea Tratului semnat în 1920.
Guvernul Dăncilă a trimis anul trecut un punct de vedere pozitiv asupra proiectului de lege, în timp ce guvernul Orban a anunțat Parlamentul că nu susține inițiativa legislativă.
Cu toate că Guvernul a trimis acest punct de vedere forului legislativ, grupul parlamentar al PNL a decis să voteze inițiativa celor de la PSD.
„Viktor Orban ar trebui să-și modifice hărțile pe care le ține în biroul dumnealui”, a spus în intervenția sa deputatul PNL, Daniel Gheorghe. În favoarea proiectului de lege s-au exprimat și reprezentanții PMP, dar și liderul grupului minorităților naționale.
Tensiuni cu UDMR
Reprezentanții UDMR l-au acuzat pe președintele Klaus Iohannis că prin intervențiile sale a stigmatizat comunitatea maghiară. Șeful statului a acuzat PSD și UDMR că au avut o înțelegere prin care proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc să fie adoptat în mod tacit în Camera Deputaților. Un alt proiect de lege privind folosirea limbii minorităților naționale a fost respins recent în Parlament, tot după o intervenție a președintelui Klaus Iohannis.
Premierul maghiar. Viktor Orban, a postat săptămâna trecută pe contul său de Facebook o poză cu harta Ungariei mari, lucru care a fost intens criticat de unii parlamentari români.
Facebook Forum