Formațiunile politice europene care își atrag alegătorii prin asumarea politicilor anti-poluare, așa-zisele „partide verzi”, sunt pe val în mai multe țări europene.

„Obiectivul nostru este ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic,” este unul dintre marile pariuri ale Uniunii Europene. Problema poluării pune din ce în ce mai multă presiune pe guvernele europene iar unele țări au început deja să acorde atenție sporită politicilor publice climatice. În acest context, partidele verzi devin o voce din ce în ce mai importantă pe scena europeană, reprezentând o alternativă sustenabilă pentru acea parte din electorat dezamăgită de partidele tradiționale.

În cazul partidelor verzi există două metode prin care acestea ajung la putere, după cum explică Simon Otjes, cercetător în științe politice la Universitatea Leiden. Prima este de a încheia pacte politice cu partide mai mari. A doua este de a candidat independent cu un mesaj politic care, în funcții de voturile adunate, să le permită să colaboreze atât cu formațiunile de stânga, cât și cu cele de dreapta.

Țările din centrul sau nordul Europei sunt cele în care partidele verzi au deja un cuvânt de spus pe scena politică.

Germania

În Germania vor avea loc alegeri pe 26 septembrie 2021, iar sondajele arată că Partidul Verzilor, condus de Annalena Baerbock și Robert Habeck, ar putea atrage peste 16% din voturi.

Sophie Pornschlegel, analist politic la European Policy Centre, susține că Partidul Verde din Germania este bine pregătit chiar și pentru o posibilă coaliție toamna aceasta.

Liderii actuali au dus partidul într-o direcție moderată, lucru care le-ar permite ușor să formeze o coaliție cu alte partide germane. În prezent, Partidul Social-Democrat (SPD) conduce în sondaje cu 25%, urmat de CDU/CSU, uniunea partidelor de centru-dreapta, cu 21%.

Angela Merkel a spus că Germaniei i se prezintă acum o alegere între o coaliție formată din social-democrați, verzi și partidul de stânga, die Linke, sau un guvern condus de candidatul CDU, Armin Laschet, susținut de actualul cancelar.

Indiferent de rezultatul alegerilor de la finalul lunii septembrie, Partidul Verde va juca un rol important în noua guvernare și, implicit, în agenda UE pentru programul de redresare după pandemiei. Germania are un cuvânt important de spus la nivel european iar prezența verzilor într-o eventuală coaliție, indiferent de forma finală a acesteia, ar putea însemna investiții considerabile în dezvoltare ecologică și digitală. Drepturile omului figurează, de asemenea, pe agenda verzilor.

Norvegia

Norvegienii urmează să iasă și ei la urne pe 13 septembrie iar politicile verzi și schimbările climatice par că vor juca un rol important când vine vorba de felul în care vor vota oamenii în țara a cărei economie se bazează foarte mult pe petrol.

Partidul verde norvegian, Miljøpartiet De Grønne (MDG), are în sondaje 5%. Pentru a ajunge în Parlament, are nevoie de 4%. La ultimele alegeri, MDG a obținut doar un loc în parlament, însă creșterea importanței problemelor climatice în Norvegia ar putea însemna și o creștere a reprezentanților verzilor în Parlament.

Aceeași strategie, de ameliorare a problemelor climatice, și-a asumat-o și Arbeiderpartiet (AP), care conduce momentan în sondaje, iar liderul Joans Gahr Store speră că va reuși să preia conducerea țării de la actualul prim-ministru Erna Solberg, reprezentanta partidului conservator Høyre care conduce țara de 8 ani. Recent, Høyre (H) a scăzut în sondaje la 19%, iar AP conduce cu 24%.

Deși Høyre nu conduce în sondaje, o coaliție cu partidele de centru și de stânga este încă o opțiune pe care Solberg se bazează.

Campania electorală s-a concentrat asupra viitorului industriei petroliere din Norvegia, țara care produce cea mai mare cantitate de petrol din Europa. Liderul AP a promis că politicile climatice vor fi o prioritate în anii următori, împreună cu diminuarea diferențelor sociale și economice.

Deși susține politicile climatice, Store nu se află în total acord cu Partidul Verde, care dorește, spre exemplu, încetarea exploatării petrolului până în 2035, lucru cu care Store nu este de acord.

Opinia generală a publicului rămâne însă împărțită iar electoratul este conștient de faptul că industria petrolului întreține sistemul de ajutor social al Norvegiei.

„Desigur că tuturor ne pasă de mediu, dar fără veniturile din petrol (cine) va plăti pentru sistemul nostru de ajutor social?”, s-a întrebat unul dintre cetățenii norvegieni potrivit AFP.

Cehia

Alegerile legislative se vor desfășura în Cehia între 8 și 9 octombrie iar marea miză a opoziției este depășirea partidului ANO înființat de prim-ministrul Andrej Babiš (Andrei Babiș), al doilea cel mai bogat om din Cehia și proprietar al companiei de media Mafra.

Când vine vorba de problemele climatice, acestea nu figurează concret pe agenda ANO însă opoziția, printre care și Partidul Piraților și Partidul Verde al Cehiei au planuri concrete în privința mediului. Partidul Piraților, format în 2009 de o mișcare a studenților, care susțineau transparența politică și drepturile civile, dorește încetarea folosirii combustibililor fosili până în 2033 iar Partidul Verde dorește acest lucru până în 2030.

Între timp, majoritatea partidelor din opoziție, inclusiv alianța Piraților + STAN, Partidul Verde, dar și alianța de centru-dreapta SPOLU, au propuneri concrete pentru dezvoltarea sectorului energiei regenerabile.

Potrivit sondajelor, Partidul Verde se află momentan la 2%, pe ultimul loc în sondaje, însă Michal Berg, unul dintre liderii partidului spune că prioritatea nu este câștigarea alegerilor, ci introducerea pe agenda politică a problemelor care țin de politici verzi și de egalitatea de gen – lucruri care lipsesc adesea din dezbaterile din regiunea est europeană.

Berg mai spune și că în țară există temeri legate de astfel de direcții politice pentru că populația se teme că va fi obligată să se schimbe împotriva voinței sale, lucru cauzat în parte și de experiența cu socialismul din trecut. În plus, obiectivele Comisiei Europene în ceea ce privește dezvoltarea ecologică nu au fost adaptate la contextul tuturor țărilor membre. Berg dă exemplul orașelor din Cehia care se bazează pe încălzire centrală, a cărei preț ar putea crește ca urmare a adoptării planului „Fit for 55”.

„Este important ca propunerile Comisiei Europene să nu pună în pericol sistemele noastre de încălzire centrală. Totuși, nu avem o dezbatere adecvată cu privire la modul de ajustare a acestor politici pentru contextul ceh,” spune reprezentantul Partidului Verde.

Marea Britanie

Partidul Verde britanic a crescut în ultimul an în sondaje de la 4 la 7%. Deși partidul conservator și cel laburist rămân în frunte datorită sistemului politic britanic, partidele mai mici au obținut tot mai mulți susținători ca urmare a faptului că cetățenii se simt detașați de clasa politică actuală. Iar Brexit nu a făcut decât să înrăutățească situația.

Deși verzii ocupă doar două locuri în parlamentul britanic, la alegerile locale de anul acesta au crescut în popularitate, ocupând 80 de locuri în cadrul consiliilor locale.

În plus, la alegerile din mai pentru parlamentul Scoției, verzii au obținut 8 locuri în Parlament, din cele 129 disponibile.

Într-o țară în care populația este obișnuită să voteze în aceleași linii mari de generații, este surprinzător succesul în creștere al Partidului Verde. Matthew Goodwin, profesor la Universitatea din Kent, a spus că nu ar fi surprins dacă peste 10 ani acest partid ar crește în popularitate și mai mult, în detrimentul partidelor tradiționale.

Olanda

Olandezii au ieșit la vot anul acesta în luna martie iar partidul GroenLinks (Stânga Verde) a obținut 5.2% din voturi, cu 3.9% mai puțin decât cu patru ani în urmă.

Olanda se plasează pe locul 11 la nivel global în indicele de performanță de mediu al Universității Yale, iar 42% dintre olandezii consultați de un sondaj al Băncii Europene pentru Investiții au spus că ar renunța la zboruri internaționale pentru a ajuta mediul înconjurător.

Totuși, la alegerile din 2021, Partidul Verde și-a pierdut circa jumătate din prezența în Parlament, deși obiectivul era să își dubleze numărul de reprezentanți.

Susținerea pentru partidul GL a început să scadă din luna septembrie a lui 2020, cu șase luni înainte de alegeri. Dacă partidul se plasa la 8% în sondaje în 2020, în martie 2021 a scăzut la 5% și s-a aflat în scădere constantă de atunci, potrivit sondajelor.

Stânga olandeză a avut o performanță slabă la alegerile din 2021, iar pentru verzi eșecul a fost cauzat în mare parte de faptul că GL este un partid al cărui strategie electorală a fost formarea unui pact cu alte partide de stânga, lucru pe care nu a reușit să îl facă.

Cazul olandez subliniază dezavantajele cu care se confruntă partidele verzi. În absența unui pact format cu alte formațiuni și în absența unei agende moderate care să le permită să coopereze ușor cu alte partide, verzii obțin voturi mult mai greu. La acesta se adaugă și volatilitatea electoratului olandez. Anul acesta, spre deosebite de 2017, încă patru partide au obținut un procent din voturi iar olandezii nu sunt de regulă fideli unui singur partid. În astfel de cazuri, dacă problemele climatice nu figurează puternic în campanie, partidele verzi nu au cum să obțină interesul alegătorilor.