Armenia se confruntă cu cea mai gravă conflict între biserică și stat de la obținerea independenței. Tensiunile continuă să crească între prim-ministrul Nikol Pașinian și Catolicosul Karekin al II-lea, capul Bisericii Apostolice Armene.
Disputa a dus la arestări, acuzații publice și discursuri contradictorii despre identitatea, guvernarea și orientarea geopolitică a Armeniei, precum și despre respectarea sau nerespectarea Constituției țării de către prim-ministru.
Impasul ar putea remodela peisajul politic al Armeniei și relațiile cu diaspora înaintea alegerilor parlamentare din iunie anul viitor.
Ce este la baza disputei?
Guvernul susține că vrea să elimine corupția și interesele comerciale consolidate din cadrul bisericii, o instituție ortodoxă orientală.
De exemplu: biserica este scutită de impozitul pe proprietate prin lege și a fost acuzată că folosește această scutire pentru a se îmbogăți. Pe de altă parte, nicio hotărâre judecătorească oficială sau verificare independentă nu a confirmat până în prezent aceste acuzații.
Premierul Pașinian l-a acuzat pe Karekin al II-lea că a încălcat jurământul de celibat, fiind tatăl unui copil, și că ar reprezenta „o amenințare la adresa securității naționale a Armeniei”.
Prim-ministrul a sugerat, de asemenea, că Karekin al II-lea și persoanele apropiate lui – inclusiv fratele său, care ocupă funcția de primat al unei eparhii din Rusia – au legături cu serviciile de informații străine. Într-un discurs recent în parlament, Pașinian a declarat: „Nu am nevoie de un Catolicos care să mă asculte; am nevoie de un Catolicos care să nu asculte de un locotenent superior al unui serviciu de informații străin și care să nu raporteze zilnic locotenenților unui serviciu de informații străin”.
Biserica insistă că executivul își depășește limitele constituționale.
Serviciul armean al Europei Libere (RFE/RL) a contactat Comitetul de Anchetă, care se ocupă de anchetele preliminare în cazul infracțiunilor grave, precum și Parchetul General și Serviciul Național de Securitate, și a aflat că nu a fost deschis niciun dosar penal împotriva lui Karekin al II-lea.
Cum s-a ajuns aici
Tensiunile dintre biserică și stat s-au adâncit după al doilea război al Armeniei cu Azerbaidjanul pentru regiunea separatistă Nagorno-Karabah, în 2020. Războiul a durat șase săptămâni. Un armistițiu negociat de Rusia a dus la pierderea controlului Armeniei asupra unor părți din regiune. În septembrie 2023, Baku a recucerit complet Karabahul de la separatiștii armeni, în urma unei ofensive fulgerătoare.
Între aprilie și iunie 2024, clericul Bagrat Galstanian a condus protestele – cele mai mari din mandatul lui Pașinian – împotriva a ceea ce el consideră a fi concesiile teritoriale ale Armeniei către Azerbaidjan. La acea vreme, el era episcopul Diecezei de Tavuș, unde patru sate au fost retrocedate Azerbaidjanului după ce se aflaseră sub control armean încă de la primul război pentru Nagorno-Karabah, încheiat în 1994.
Galstanian a fost ulterior arestat sub acuzația de complot pentru lovitură de stat și tentativă de preluare a puterii. Mai mult, din aprilie 2024 până acum, patru arhiepiscopi au fost arestați sub diferite acuzații.
Acuzații privind legăturile cu Rusia
Când Galstanian a fost arestat, Rusia a reacționat furios, ministrul de Externe Serghei Lavrov cerând încetarea a ceea ce el a numit „atacurile nejustificate” împotriva bisericii, pe care a numit-o „unul dintre pilonii societății armene”.
Ministrul de Externe armean, Ararat Mirzoian, a ripostat, acuzând Moscova de amestec în afacerile interne ale Armeniei.
Unii analiști susțin că liderii bisericii, inclusiv Karekin al II-lea, mențin legături strânse cu Rusia. „Există o legătură rusă cu liderul bisericii”, a declarat pentru RFE/RL Richard Giragosian, șeful Centrului de Studii Regionale din Erevan.
În 2023, președintele rus Vladimir Putin l-a decorat pe Karekin al II-lea cu Ordinul de Onoare pentru „contribuția sa importantă la dezvoltarea legăturilor culturale și umanitare între Rusia și Armenia”.
Giragosian adaugă că, deși acuzațiile de corupție și legături cu Rusia pot fi valabile, răspunsul guvernului a fost exagerat: „Cred că guvernul se lasă dus de val. Este o răzbunare. Este ceva prea personal”.
Acuzațiile că biserica are legături cu Rusia apar într-un moment în care guvernul armean are relații tensionate cu Moscova. Pașinian a susținut că Rusia a abandonat Armenia în timpul războiului din 2020, determinând o reorientare strategică către UE și alți parteneri occidentali.
„Armenia reală”
Contextul confruntării dintre biserică și stat a fost doctrina „Armenia reală” a lui Pașinian.
Potrivit prim-ministrului, Armenia ar trebui să-și reorienteze identitatea națională către actuala Republică Armenia, mai degrabă decât către teritoriile pierdute, din afara granițelor sale.
Pașinian a afirmat că concentrarea asupra patriei „istorice” a armenilor, care include părți din Turcia și Azerbaidjan, nu a făcut decât să provoace vulnerabilitate geopolitică și să lase loc pentru amestecul Rusiei.
Alegeri la orizont
Conflictul dintre biserică și stat survine într-un moment delicat pentru Armenia – în iunie vor fi alegeri parlamentare.
Analistul Giragosian avertizează că guvernul „merge prea departe, prea repede”, subminând normele legale și încrederea publicului. „Dacă acest conflict va continua și anul viitor, guvernul își va strica relațiile cu diaspora și va fi perceput ca fiind prea răzbunător”, adaugă el.
Criticii acțiunilor guvernului spun că arestările clerului și anchetele asupra bisericii încalcă separarea constituțională dintre biserică și stat.
Un alt aspect sensibil este acordul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan. Deși președinții ambelor țări au parafat proiectul acordului de pace în august, tratatul complet nu a fost încă semnat sau ratificat în mod oficial.
Primul ministru nu renunță însă la presiuni, confirmând recent că a ordonat Serviciului Național de Securitate să cenzureze slujbele bisericești, astfel ca preoții să nu menționeze numele lui Karekin al II-lea în timpul liturghiilor.
Pașinian și-a apărat demersul spunând că îl critică pe catolicos ca un credincios obișnuit care solicită reforma bisericii, mai degrabă decât ca prim-ministru.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
