Păcatele femeilor sunt de sezon pentru Biserica Ortodoxă Română (BOR), care nu și-a cerut încă iertare pentru răul făcut de prelații informatori înainte de 1989 și nici pentru propriul său colaboraționism instituțional cu regimul.
Patriarhul Daniel merge chiar mai departe și lansează o nouă temă politică, după eșecul Referendumului pentru familie de anul trecut în care BOR a investit multe resurse și destulă energie. Patriarhul Daniel face legătura dintre avort și demografie în mai multe feluri: „avortul în limbajul bisericesc canonic se numeşte pruncucidere, dar are şi un aspect social şi anume, faptul că se nasc din ce în ce mai puţini copii”. La slujba de luni, patriarhul a încercat și o socoteală cu o concluzie clară: „dacă noi, poporul român, continuăm cu avorturile, câteva milioane până acum din 1960, vom pieri ca popor. Ne aflăm în declin demografic”.
Conexiunea dintre păcat și demografie sugerează că tema avortului ar putea deveni subiect politic, mai ales că sondajele recente arată că aproape jumătate dintre alegători sunt împotriva avorturilor. O cercetare internațională făcut în urmă cu câțiva ani arată că peste 50% dintre respondenții români cu vârsta de până la 29 de ani erau de părere că „avortul și homosexualitatea” nu sunt „niciodată justificate”.
Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung tocmai a dat publicității noi date despre comportamentul tinerilor între 14 și 29 de ani, din care rezultă că 37% dintre aceștia consideră avortul total nejustificat
Această tendință este mai accentuată la tinerii religioși, indiferent de nivelul lor intelectual, potrivit acestei cercetări. Pe de altă parte, e posibil ca mulți dintre ei să nu știe ce s-a întâmplat în România în perioada 1966-1989, când avortul era interzis prin vestitul Decret 770, iar estimările arată că circa 10.000 de femei au murit în urma unor avorturi provocate în clandestinitate și alte 100.000 au fost mutilate fizic.
Manualele de istorie nu menționează acest subiect, iar educația sexuală lipsește din școli, pe fondul presiunilor Bisericii Ortodoxe Române și a grupurilor reunite sub sigla Coaliției pentru Familie, iar studiile istorice despre perioada în care avortul era interzis sunt puține și cu circulație restrânsă.
La 30 de ani de la căderea comunismului, subiectul pare abandonat în mâinile Bisericii, gata să fie preluat, de aceiași politicieni care au făcut campanie pentru Referendumul prin care toate partidele, cu excepția USR, au cerut modificarea definiției familiei din Constituție, în așa fel încât în viitor, cuplurile gay să nu se poată căsători.
Legătura Bisericii cu Statul face parte din tradițiile politice autohtone. Și dacă avortul va avea în viitor un potențial electoral, partidele nu vor ezita să folosească Biserica pentru propagandă, mai ales că un astfel de aranjament are loc pe fondul unei realități care arată că 63% dintre români nu au încredere în politicienii care nu cred în Dumnezeu.
Nu se pune încă problema interzicerii avorturilor, dar treptat, numărul celor care sunt în favoarea unei astfel de inițiative crește pe fondul propagandei BOR și a grupurilor sale de influență. De pildă, 12 spitale județene și municipale din țară nu fac avorturi la cerere niciodată, iar în multe altele, destui medici ginecologi refuză pacientele, pe motive de conștiință.
În ultimii 30 de ani, numărul întreruperilor de sarcini a scăzut în România de la aproape 150.000 în 1990 la circa 50.000, anul trecut.
