Paulina Anastasiu este profesoară universitară la Facultatea de Biologie, Universitatea din București, și coordonatoarea Grădinii Botanice din Capitală.
Suntem într-o perioadă în care tehnologia a luat un avans incredibil, dar pentru sănătatea noastră fizică și mentală avem nevoie în continuare de conectarea cu natura, afirmă ea.
Spune că este pasionată de drumețiile în Dobrogea, Delta Dunării, dealurile Buzăului, județul său natal: „Avem nevoie să ieșim în natură. Natura ne ajută să ne menținem sănătoși. În primul rând, doar privind anumite peisaje, anumite flori, te deconectezi de problemele zilnice pe care le ai. Uiți de toate cele când ai în fața ochilor mult verde.”
Paulina Anastasiu mai spune că o doare sufletul atunci când merge în anumite locuri frumoase și vede în natură urmele trecerii turiștilor:
„Oamenii încă mai aruncă resturi din gospodărie, moloz și alte materiale pe marginea pâraielor. Mă întristează ce se întâmplă, în general, cu râurile din țară, cu atât de multe gunoaie pe marginile apelor. Cumva, eu mă gândesc că poate este o idee ancestrală în mintea noastră, că apa ia și duce totul cu ea și rămâne curat, dar nu e deloc așa.”
Avem nevoie de mai multă educație pentru mediu, spune profesorul universitar.
„Educația vine din familie. Educația vine, apoi, din școală. Dacă facem educație pentru mediu doar în Săptămâna Verde este insuficient. Facem matematică, facem română, ne concentrăm doar pe aceste discipline, și atunci copiii se întreabă firesc de ce mai avem celelalte discipline în program. La clasa a 5-a, unde învățăm despre medii de viață, avem o singură oră de biologie pe săptămână.”
Paulina Anastasiu spune că îi e teamă că programul Săptămâna Verde nu este foarte bine înțeles: „Este văzut atât de părinți, cât și de elevi și de cadrele didactice, ca o săptămână de relaxare.”
De multe ori, îi observă pe copii și profesorii lor venind în Grădina Botanică, dar umblând haotic pe alei, fără să fie documentați, fără să ceară vreun sprijin, fără să facă ceva practic: „Unii consideră că Grădina Botanică e un parc oarecare. Asta este percepția multora. O grădină botanică nu este un parc.”
Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.
„O grădină botanică este despre biodiversitate, nu despre gazon”, le răspunde Paulina Anastasiu celor care se așteaptă să găsească gazon proaspăt tuns peste tot sau care se plâng că au văzut un șarpe de casă:
„Avem și zone de pajiște și vom încerca să lăsăm și mai multă pajiște pe viitor. În unele locuri, chiar avem nevoie să luăm material pentru studenți, de aceea ținem necosit.”
Paulina Anastasiu spune că, la Grădina Botanică, sunt posturi vacante în rândul muncitorilor, dar nu sunt persoane interesate să vină pe aceste poziții:
„Salariile au mai crescut în ultima vreme, dar am impresia că oamenii nu mai vor să muncească atât de mult fizic și vor într-adevăr salarii mari și să stea la birou. Plus, nu mai sunt oameni calificați pentru meseria de peisagist, floricultor, și îi găsim foarte greu sau deloc în ultima vreme.”
Copiii crescuți în mașină
Au pierdut oamenii legătura cu natura? „Unii o percep puțin mai greu, adică preferă să o vadă pe social media, nu să meargă, li se pare destul de greu, și alții nici nu mai sunt obișnuiți să facă expediții, să călătorească.”
Paulina Anastasiu a observat cum studenții ei s-au schimbat de-a lungul timpului. Dacă în urmă cu 20 și ceva de ani, nu era o problemă să-i ducă oriunde în jurul Capitalei, chiar și vara, la 30 de grade, sau pe dealurile din Buzău sau în Dobrogea, acum este o adevărată provocare:
„Mi-au spus anul trecut: «doamnă, noi suntem crescuți altfel. Pe noi părinții ne-au dus la școală cu mașina. Pe noi părinții nu ne duc în expediții decât în acele locuri în care se poate ajunge cu mașina. Noi nu suntem obișnuiți să mergem pe jos». Mi-au spus că ei nu-mi fac față, pentru că nu sunt obișnuiți să meargă și să reziste în natură atât de multe ore.”
„Boli din Asia ne distrug arborii”
Cum vede Paulina Anastasiu schimbările climatice în natură?
Din cauza perioadelor lungi de secetă, din cauza radiației solare puternice, plantele sunt atacate de boli produse de ciuperci și dăunători pe care nici nu i-am cunoscut până în prezent, care au venit din alte zone, favorizați fiind tocmai de aceste modificări climatice, de încălzire, spune ea:
„Sunt boli care au venit din Asia și care ne afectează mai ales arborii. Exemplare de tuia, exemplare de chiparos, exemplare de pin sunt deja uscate și uscarea asta s-a produs așa, brusc, n-ai mai putut să faci nimic.”
Ceea ce observă față de anii trecuți e că sunt perioade mai lungi cu temperaturi ridicate și care încep să se manifeste mai devreme decât în anii precedenți, iar în cazul plantelor, de exemplu, se observă o înflorire timpurie:
„În Grădina Botanică, sunt foarte multe exemplare de conifere care s-au uscat rapid, în câteva săptămâni. Și vegetația ierboasă este uscată. Asta nu se întâmplă numai la noi. Se întâmplă și în alte grădini botanice, mai ales din zona aceasta sudică și centrală a Europei. Anul trecut, am avut șapte mesteceni care au căzut toți deodată, doborâți de o ciupercă.”
Ce o îngrijorează cel mai tare? „Mă sperie neputința de a face ceva în fața acestor boli și dăunători care vin peste plantele noastre. Nu am timp suficient să am o reacție și după aceea nu mai pot face nimic.”
