Camera Deputaților este așteptată să dea un vot final la eliminarea pensiilor speciale, iar discuția a rămas blocată pe pensiile magistraților, aceștia fiind și singurii dintre deținătorii de pensii de serviciu care și-au apărat vocal privilegiul. Au dreptate?
În decembrie 2019, se aflau în plata Casei Naționale de Pensii 3.861 de foști procurori și judecători. Ei reprezintă mai puțin de jumătate din cei 9.000 de posesori ai pensiilor aflate pe lista care vor fi tăiate de parlamentari. Să mai adăugăm că toate partidele au anunțat că pensiile spciale ale militarilor, ale polițiștilor și ale ofițerilor din serviciile secrete - adică peste 170.000 - nu se taie.
Cum se compune o pensie de magistrat
Pensia medie a magistraților este de 18.315 de lei, iar bugetul de stat plătește pentru ea 17.000 de lei, potrivit aceleiași Case Naționale de Pensii. Și asta pentru că statul român, începând cu anul 2002, a considerat că la salariile speciale pe care le au - ca garanție a incoruptibilității - să li se ofere și pensii pe măsură. Problema este că magistrații nu au contribuit asemenea marii majorități a oamenilor din România la sistemul de pensii. Aceeași statistică de la Casa Națională de Pensii spune că dacă ar fi ca un magistrat să aibă pensia pe măsura contribuției sale de-a lungul vieții active, atunci, o pensie de procuror și judecător ar ajunge să fie de circa 3.000-4.000 de lei.
Anomaliile pensiei de magistrat
Baza de calcul. O pensie de magistrat se compune din 80% din baza calcul care adună salariul BRUT din ultima lună de activitate și SPORURILE.
În 2002, de pildă, exista un spor pentru judecătorii și procurorii care lucrau la cazuri legate de corupție de 30% din salariu, după care, în 2004, a ajuns la 40%. Atunci au fost extinse și categoriile care beneficiau de acest spor - cei care participau la cauze, dar și șefii lor ierarhici din parchete și instanțe.
În anul 2017, Guvernul Grindeanu a decis că mai introduce sporuri pentru magistrați
- 15% pentru condiții grele de muncă
- 25% pentru suprasolicitare neuropsihică
- 5% pentru confidențialitate
- 2-13% spor de conducere, în funcție de ierarhia instaței sau a parchetului, de la șeful de birou până la procurorul general al României sau președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție
De aceleași sporuri beneficiază și polițiștii judiciari care lucrează la DNA și DIICOT. Sporuri la salariu au și membrii CSM, personalul Ministerului Justiției, cei ai INM.
La asta se adaugă voucherele de vacanță, bilete de călătorie de 600 lei, deconturi pentru chirii și benzină, diurnă, dacă magistratul locuiește în altă localitate decât cea unde are biroul, indiferent dacă este vorba de suburbii ale orașelor.
Ce contribuții sociale au plătit magistrații?
- acum, 25% pentru pensie, o cotă egală cu a muritorilor de rând, dar au existat și perioade în care nu au contribuit
- 6,5% contribuție la sănătate până în 2010, , 5,5%, până în 2018, 10% acum. Pe de altă parte, medicamentele pentru magistrați sunt gratuite.
- contribuția la șomaj, 1% până în 2010, 0,5% până în 2018, apoi cheltuiala a fost preluată de angajatori, prin lege a Guvernului Tudose.
Vechimea și socoteala ei
Aici este o altă intervenție care a favorizat acordarea de pensii speciale și unor persoane care nu au fost procurori și judecători toată perioada activă. Avem, în legea care se aplică acum, situația în care un magistrat iese la pensie cu formula de calcul 80% din ultimul salariu brut cumulat cu sporurile dacă are vechime de 25 de ani. Aici intră și stagiul de la INM (Institutul Național al Magistraturii). Însă marea problemă este că nu se numără 25 de ani de procuror sau judecător. Dacă ai avut activitate juridică, de pildă ai fost jurisconsult 20 de ani și doar cinci ani ai fost magistrat, chiar și un an, ieși la pensie ca magistrat.
Cine mai beneficiază de aceleși condiții de calcul al pensiei și al vechimii - judecătorii CCR. Avem politicieni care nu au fost niciodată magistrați, dar cei nouă ani petrecuți la Curtea Constiutțională îi fac beneficiari ai pensiei de magistrați. Există și consilieri la Parlament, Guvern, Președinție, care, doar pentru că au lucrat la comisii și în chestiuni juridice, le-a adus pensii de magistrați. La fel, consilieri de conturi de la Curtea de Conturi, de la Consiliul Legislativ, de la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei sau la Institutul Român pentru Drepturile Omului, cei care au predat științe juridice la Facultăți de drept - au aceleași condiții în care ies la pensie, asemenea magistraților.
Grefierii și povestea lor
Și grefierii - personal auxiliar în instanțe -, unii dintre ei fără studii superioare, sunt nemulțumiți că li se vor tăia pensiile speciale. Au salarii mai mici, iar pensiile li se calculează la fel - ultimul salariu brut, cu tot cu sporuri, devine baza de calcul. Și ei amenință cu grevele care afr putea bloca judecătoriile. Însă, în cazul lor, pensiile speciale au devenit lege abia după ce s-au adresat instanțelor și au cerut aceleași drepturi de salarii, sporuri și pensii. Iar colegii lor judecători, le-au acordat. Abia după aceea, din 2015, printr-o decizie a Guvernului Ponta, deciziile instanțelor au devenit lege și pentru ei.
În decembrie anul trecut, se aflau în plată 1.790 de grefieri și alți foști membri ai personalului auxiliar al instanțelor. 16.424 de lei este cea mai mare pensie de grefier aflată în plată, din care statul acoperă 12.265 de lei, așadar, în cazul în care o astfel de pensie ar fi fost acordată doar pe principiul contributivității, ar fi fost de 4.000 lei.
Cine apără pensiile magistraților
În primul rând, jurisprudența CCR și, mai apoi, convențiile internaționale.
Pensiile speciale ale magistraților au până acum trei decizii ale CCR care le apără statutul, una din anul 2000 și două, din anul 2010. Curtea Constituțională leagă independența justiției de condiții decente de trai asigurate judecătorilor și procurorilor, care, de-a lungul carierei, se confruntă, deopotrivă cu riscuri și ispite, dacă se poate spune așa.
De trei ori a spus până acum CCR că pensiile speciale ale magistraților reprezintă „o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale”. În 2010, CCR chiar a statuat și formula de acoperire a acestor pensii - o parte se acoperă din contribuție, cealaltă reprezentând „un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială” În fine, aceeași Curte Constituțională mai arăta, tot în 2010, că „reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent sau perioadă, nu poate fi realizată”.
CCR a invocat de fiecare dată convenții internaționale la care România este parte în privința asocierii salariilor mari pentru magistrați de asigurarea independenței lor. În plus, două cazuri în ultimii ani la CEDO, în care statul leton și cel ceh au fost chemate în judecată de magistrați care își cereau dreptul la o pensie mare, au arătat că magistrații, la nivel de percepție principială, trebuie să fie ocrotiți cu pensii speciale.
Facebook Forum