Perseidele, cunoscute în mod popular drept stele căzătoare, sunt o ploaie de meteori – un curent activ și constant, care se întâmplă de sute de ani în perioada verii.
Anul acesta, Perseidele au început în 17 iulie, iar apogeul lor a fost între zilele de 11 și 13 august. Dacă nu ai avut șansa să le observi până acum, vestea bună e că ele vor fi vizibile până în 24 august.
Originea stelelor căzătoare
Ca să înțelegem mai ușor fenomenul Perseidelor, este nevoie să pricepem și să cunoaștem diferența dintre meteoroizi, meteori și meteoriți, spune Valentin Grigore, președintele Societății Astronomice Române de Meteori, care este și organizatorul Taberei Naționale de Astronomie „Perseide”, din Runcu/Dâmbovița.
Chiar dacă termenii par foarte apropiați și ai putea crede că înseamnă același lucru, ei reprezintă, de fapt, evoluția unui corp ceresc.
Un meteoroid este o particulă din spațiu, care, atunci când întâlnește atmosfera terestră și pătrunde în ea, se aprinde și produce un fenomen luminos, cunoscut drept meteor. Dacă meteoroidul, corpul care a generat meteorul, are o dimensiune mare și nu arde în întregime, cade pe Pământ, sub formă de meteorit.
În cazul Perseidelor, ele sunt rămășițele cometei Swift-Tuttle, o cometă periodică, ce revine în dreptul Soarelui o dată la 133 de ani.
„Fragmentele cometei rămân pe orbita ei, se împrăștie, iar în această perioadă a anului Pământul întâlnește acest loc pe unde a trecut cometa acum sute sau mii de ani și practic particulele intră în sfera terestră cu 59 de kilometri pe secundă. Prin aprindere, se generează acest fenomen luminos, care este foarte spectaculos”.
Numele curenților de meteori este dat de constelația unde se află radiantul în perioada de maximum de activitate, radiantul fiind zona de pe cer de unde radiază meteorii, explică Valentin Grigore.
„Dacă noi vedem un meteor Perseide și privim în sensul opus deplasării, iar după mai vedem altul și, la fel, privim, din nou, în sens opus deplasării, vedem că ei se intersectează într-un punct pe cer numit radiant. Este locul unde, aparent, în atmosfera terestră, intră acești meteori”.
Așadar, Perseidele și-au primit denumirea după constelația Perseus, la fel cum meteorii Geminide sunt asociați cu constelația Gemini, iar Leonidele - cu Leo.
De unde le vedem? Nu din orașe
Perseidele pot fi văzute doar vara, într-un interval de aproximativ o lună. La începutului acestui interval, pe cerul nopții apare un singur meteorit pe oră, urmând ca în zilele care vin să se vadă trei-patru. Apogeul este atins la mijlocul lunii august, când pasionații de astronomie au ocazia să vadă chiar și 100 de stele căzătoare într-o oră.
Apogeul Perseidelor se află pe baza unor calcule care rezultă din datele culese anul precedent, fiind o probabilitate matematică. Anul acesta, în România, Perseidele și-au atins maximul de activitate în serile de 11-12 și 12-13 august.
„A fost foarte bună activitatea în cele două nopți, a continuat și noaptea următoare. Cu toate acestea, continuă să fie atractive Perseidele încă vreo două-trei zile. Bineînțeles, într-un număr mai mic, dar se pot observa oricum peste media orară obișnuită”, spune Valentin Grigore, aflat la Runcu, în Dâmbovița.
Datorită poziționării Perseidelor, în constelația Perseus, ele pot fi văzute din aproape toată lumea; cel mai bine, acestea pot fi observate din emisfera nordică, însă sunt vizibile și în emisfera sudică, mai puțin în extremitățile ei.
Întreg teritoriul României a fost străbătut de Perseide în ultima perioadă, însă cei care au încercat să le privească din orașe nu au putut să le vadă, din cauza poluării luminoase.
„Noi avem o mare problemă în ultimii ani, a crescut foarte mult poluarea luminoasă, provenită de la sursele de iluminat care transmit lumina în altă parte decât în jos, ceea ce ne împiedică pe noi să mai vedem cerul, în toată splendoarea lui, din orașe, chiar și de la marginea orașelor. Nici meteorii nu se pot vedea”.
Prin urmare, Perseidele se văd cel mai bine din afara orașelor, unde sursele de iluminat artificial sunt absente. Valentin Grigore recomandă zonele rurale sau montate, de unde spectacolul luminos poate fi observat fără probleme.
„Trebuie să știm că meteorii pot apărea oriunde, oricând. Nu există o regulă. Oriunde, oricând, pe cer, pot apărea meteori”, adaugă acesta, care a văzut în ultima perioadă aproape 400 de meteori pe oră.
Ce alte fenomene astronomice se mai petrec în această perioadă?
Perseidele predomină cerul, pentru că se află în maximul de activitate, dar mai sunt activi și alți curenți de meteori în această perioadă, care au o activitate mai puțin intensă.
Un exemplu este curentul de meteori Delta Aquaride Sud, din constelația Vărsător - este un curent care, la maximul de activitate, pe 30 iulie, produce aproximativ 20 de meteori pe oră. „Acum s-ar putea vedea cinci-șase meteori pe oră”, spune Valentin Grigore.
La rândul său, și curentul Kappa Cygnids este activ. Deși nu este unul puternic și produce, în maximul de activitate, aproximativ cinci meteori pe oră, acesta este renumit pentru bolizi, adică niște meteori foarte strălucitori. Pentru ca un meteor să fie catalogat ca bolid, acesta trebuie să fie la fel de strălucitor ca planeta Venus. Maximul de activitate, pentru Kappa Cygnids, va fi atins în 17 august.
Prima observare a stelelor căzătoare
Perseidele sunt atât populare și vizionate în această perioadă și datorită faptului că ele pot fi observate cu ochiul liber, iar persoanele care doresc să le vadă nu au nevoie de un telescop sau de alt instrument asemănător.
Spre exemplu, fiind curios de acest fenomen, Bogdan a plecat din București, la finalul săptămânii trecute, alături de un grup, la Călugăreni, în județul Giurgiu.
După apusul soarelui, s-a așezat pe un câmp, într-o zonă neîmpădurită, care putea să îi blocheze vederea spre cer.
„Nu prea ai cum să prezici unde o să cadă sau la ce intervale de timp și trebuie să fii atent. Dar, oricum, și pe cele puține pe care le-am văzut, au fost foarte frumoase”.
Bogdan descrie experiența ca una deschizătoare de perspective și o recomandă oricui. În plus, în urma ei, spune că i-ar plăcea să existe locuri special amenajate pentru privitul stelelor, în afara orașelor,
În Germania, la 70 de kilometri de Berlin, e Parcul Natural Westhavelland, prima rezervație din țară unde cerul nopții și întunericul sunt protejate. Aici a fost creat un traseu cu nouă puncte de observare, de unde Calea Lactee poate fi văzută cu ochiul liber.
Mai intense decât Perseidele? Ce alte fenomene putem vedea pe cer
Preconizările pentru când vor fi Perseidele în 2025 au început deja să se facă, însă, explică Valentin Grigore, importantă este și faza în care se află luna. Dacă e lună plină, atunci, lumina produsă va împiedica ochiul uman să vadă meteorii.
„Îi vedem doar pe cei mai strălucitori, pentru că cerul este luminos, lăptos, și atunci noi nu putem să vedem spectacolul obișnuit pe care îl oferă Perseidele”.
„Anul viitor, în 9 august, vom avea lună plină, deci înseamnă că în preajma maximului vom avea o lună strălucitoare pe cer, în descreștere – o veste nu prea bună, dar Perseidele sunt spectaculoase oricând.”
Mai spectaculoase decât stelele căzătoare din vară sunt cele din iarnă.
Există un curent de meteori mai puternic decât Perseidele, care poartă denumirea de Geminide. Maximul de activitate va fi atins în 14 decembrie, iar numărul de meteori care pot fi văzuți într-o oră este cuprins între 150 și 200.
„Mai mult decât atât, la Perseide avem nopțile scurte, pentru că ziua este lungă; putem vedea maximum cinci ore Perseidele. Pe când Geminidele le putem observa zece, chiar 12 ore într-o noapte. Gândiți-vă că avem șansa să vedem peste 1.000 de meteori Geminide”, povestește Valentin Grigore.
Alături de stelele căzătoare, cerul mai are de oferit și alte fenomene spectaculoase, care pot fi văzute cu ochiul liber.
„Aurora Boreală constituie un spectacol extraordinar, pe care îl putem vedea și fotografia ușor. Din păcate, e specific zonelor nordice, dar mai sunt și excepții, când, datorită activității intense a Soarelui, care se află într-un maximum de activitate anul acesta și anul viitor, sunt provocate furtuni geomagnetice. Astfel, Soarele trimite o cantitate mai mare de particule spre Pământ, și se pot genera aurore vizibile de la altitudini joase”.
În România, Aurora Boreală a fost vizibilă la mijlocul lunii mai, chiar și în nopțile de maximă activitate a Perseidelor.
Eclipsele de soare sunt, de asemenea, un spectacol care reunește pasionații de astronomie pentru câteva minute, însă ele sunt mai rare.
„De exemplu, noi, în România, nu vom mai prinde, în viață, următoarea eclipsă totală. Totuși, ele se întâmplă anual, în zone diferite de pe glob, și sunt oameni care călătoresc special să vadă acest fenomen absolut spectaculos”.
De menționat ar mai fi și fenomenele optice. Pe lângă curcubee, pe cer pot fi văzute halouri, în jurul soarelui sau al lunii.
„Sunt opuse curcubeului și sunt generate de cristale de gheață din atmosfera terestră, prin care lumina se refractă. În special iarna putem vedea aceste halouri spectaculoase, ca o coroană”.
„Cerul nopții este fabulos. Și, bineînțeles, nu înseamnă numai studiu, înseamnă și emoție, înseamnă și bucurie, înseamnă un sentiment extraordinar, pentru că cerul nopții a fost accesibil oamenilor mii de ani”, încheie Valentin Grigore.
