Un pescar a alertat recent autoritățile din domeniul apelor că pe râul Jiu, la mai puțin de zece kilometri de municipiul Craiova, pluteau numeroși pești morți.
Sesizarea a fost confirmată la fața locului de reprezentanții Gărzii de Mediu Dolj și ai Apele Române Jiu. Potrivit acestora, pe o arie de aproximativ 100 de metri au fost găsiți pești de mici dimensiuni, morți, totalizând aproximativ un kilogram.
Analizele de laborator au arătat o concentrație de azotat de amoniu de 2,5 ori mai mare decât limita pentru o stare ecologică bună a apei și o valoare a oxigenului din apă de aproape două ori mai mică decât cea admisă.
Concluzia specialiștilor Apelor Române: peștii au murit din cauza scăderii concentrației de oxigen, ca urmare a poluării apei cu azot din amoniu, „care provine din deversări necontrolate de ape menajere neepurate.”
Mai exact, este vorba de ape netratate într-o stație de epurare, care preia prin sistemul de canalizare apele din gospodării, le tratează și le evacuează controlat.
Incidentul s-a suprapus și a fost accentuat de debitul scăzut al Jiului, conform Apelor Române.
„Noi bănuim că cineva cu o vidanjă (utilaj de extragere a apelor menajere uzate din locul unde sunt depozitate, n.r.), care probabil a vidanjat în zonă, s-a dus și a deversat în acel perimetru”, spune pentru Europa Liberă directorul Apelor Române Jiu, Daniel Naicu.
În ambele comune din zona în care s-a produs poluarea există locuințe fără canalizare. De altfel, în 40% din județul Dolj nu funcționează astfel de sisteme, conform Consiliului Județean.
În lipsa canalizării, oamenii stochează reziduurile menajere în fose septice, care ar trebui vidanjate, conform legii, de firme de specialitate, autorizate. Acestea trebuie să ducă deșeurile menajere preluate la stații de epurare acreditate, însă nu tot timpul se întâmplă asta.
„Există firme avizate chiar de noi, dar din păcate există și vidanjări la negru”, admite directorul Companiei de Apă, Alin Șuiu.
Despre locurile unde ajung apele vidanjate neautorizat nicio o autoritate pe care Europa Liberă a contactat-o nu a putut oferi explicații.
De altfel, sursa efectivă a poluării, mai exact eventualul făptaș, nu a fost găsit în acest caz. Pe lângă monitorizarea pe care o vor face în următoarele trei săptămâni în zona râului Jiu între Podari și Malu Mare - prin prelevarea de probe din zona infestată în fiecare miercuri - Apele Române Jiu au sesizat și Poliția. Au cerut totodată primăriilor din zonă să întrețină și să ecologizeze mai bine cursurile de apă de pe teritoriile lor.
Asta în condițiile în care, pe lângă peștii morți, la fața locului au fost găsite și alte deșeuri – peturi aruncate pe mal.
Primarii celor două comune spun, pentru Europa Liberă, că gestionează deja cu succes problema deșeurilor și neagă că în comunele lor ar putea avea loc deversări ilegale în apă.
Directorul Apelor Române Jiu: deversarea ar putea proveni de la o fosă septică
Directorul Apelor Române, Daniel Naicu, subliniază că zona poluată este o un mic golf, „o zonă foarte frecventată și foarte accesibilă”, și „de aceea bănuim că, probabil noaptea sau în dimineața respectivă, au deversat vreo fosă septică.”
„Din ce ne-au povestit colegii care au fost acolo, inclusiv mirosul era înțepător”, adaugă el.
Nu ar însemna că astfel de deversări se întâmplă constant, subliniază el, în condițiile în care Apele Române analizează lunar apa, în trei puncte din apropierea zonei unde au fost găsiți peștii morți și acestea nu au indicat în ultimii ani depășiri ai indicatorilor privind starea ecologică a apei.
De altfel și cu ocazia identificării peștilor morți a mai fost prelevată apă din amonte, dar valorile au fost în limite normale, spune directorul Apelor Române Jiu.
Naicu spune că este de cinci ani în conducerea structurilor Apelor Române din Dolj, dar nu se poate vorbi de un fenomen repetitiv de mortalitate piscicolă cauzat de deversări ilegale în județ.
În județul Dolj a existat și în 2024 un incident piscicol când, pe lacul Bistreț, au fost găsiți aproximativ 50 de kilograme de carași morți.
Și atunci, Daniel Naicu menționa incidentul drept singular; analizele nu au stabilit cauza exactă a mortalității, dar au exclus posibilitatea ca peștii să fi murit din cauza unor pesticide, a unui virus sau a unei bacterii.
Incidente de mortalitate de pești pe râul Jiu au fost raportate în ultimii ani și în alte județe. În 2021, un localnic din Aninoasa a postat pe internet imagini cu zeci de pești morți pe Jiul de Vest, fiind sesizată Garda de Mediu Hunedoara.
În 2017, pești morți au fost găsiți pe același Jiu de Vest, lângă termocentrala Paroșeni, în Vulcan, cauzele fiind legate de temperatura apei de la uzina energetică, corelată cu temperatura aerului.
În 2018, o firmă de vidanjare din Timiș a fost amendată cu 50.000 de lei, după ce pe internet a circulat o filmare în care un utilaj al firmei deversa apele menajere preluate direct în canalizare și nu la stația de epurare, unde ar fi urmat să fie tratate.
În cazul din județul Dolj nu a fost descoperit cine ar fi putut deversa deșeuri menajere netratate în râu, dar lipsa canalizărilor și a stațiilor de epurare comunale, funcționale, duce la astfel de fapte, admite șeful Gărzii de Mediu Dolj, Gheorghe Călinoiu.
„Dacă ne uităm la țări europene dezvoltate, în Elveția, de exemplu, vedem apă cristalină, dar nu este sătuc, zonă fără stație de epurare. Stațiile de epurare funcționale, întreținute, canalizări care să aibă mentență, revizia constantă a acestor instalații ne pot ferii de incidente precum cele de acum”, spune el.
Gheorghe Călinoiu spune că în apropierea sectorului din Jiu dintre Podari și Malu Mare există și un canal colector descoperit de ape pluviale și e posibil ca acesta „să fi avut o încărcare (poluantă, n.r.) mai mare”.
Întrebat cum s-ar fi putut produce „încărcarea” de care vorbește, spune că este puțin probabil ca un operator de vidanjă să își fi asumat riscul deversării în acel canal, cu atât mai mult cu cât un astfel de utilaj este și foarte vizibil.
Șeful Gărzii de Mediu Dolj adaugă că așteaptă raportul detaliat al Apelor Române pentru a ajunge mai aproape de posibila sursă a poluării.
Afirmă, la fel ca directorul Apelor Române Jiu, că nu există un fenomen al deversărilor ilegale, dar insistă pe responsabilitățile directe pe care le au în primul rând primarii.
Inclusiv cu privire la deversarea și depozitarea de deșeuri uzuale, problemă la care autoritățile din județ caută și chiar aplică deja soluții integrate de gestionare a lor, spune el.
Garda de Mediu Dolj poate controla și sancționa primăriile, dar în cazul peștilor morți de pe râul Jiu, Apele Române Jiu - are competența integrată și de reglementare, și de administrare și de control, subliniază Gheorghe Călinoiu.
„E foarte bine că sunt foarte prezenți în situația aceasta”, spune.
Ce sancțiuni riscă cei care deversează ape uzate în râuri
Deversarea în apele de suprafață sau subterane de „ape uzate, fecaloid menajere” este contravenție și se sancționează cu amenzi între 3.000 - 6.000 de lei pentru persoane fizice și între 25.000 - 50.000 de lei pentru firme, conform Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) 195/2005, privind protecția mediului.
Actul normativ cu putere de lege încadrează aceste deversări și la o categorie mai largă de infracțuni a deversărilor de „ape uzate, substanțe petroliere sau periculoase, ape care conțin substanțe periculoase.”
La această categorie, amenzile prevăzute sunt mai mari, între 7.000 și 15.000 de lei pentru persoane fizice și între 50.000 - 100.000 de lei pentru firme.
Aruncarea și depozitarea de „deșeuri de orice fel”, „pe maluri, în albiile râurilor, apele de suprafața și în zonele umede” sunt, de asemenea, contravenții și sunt sancționate cu sume între 5.000 - 10.000 de lei pentru persoane fizice și între 30.000 - 60.000 de lei pentru frme.
Primarii din zonă spun că infestarea nu provine din comunele lor
Primarul din comuna Malu Mare, Ion Spătărelu, dar și cel din Podari, Aurel Gheorghiță, exclud ca probabila deversare a unei vidanje cu reziduuri din gospodării să fi provenit de pe teritoriul lor.
Asta deși peștii morți au fost găsiți pe sectorul râului Jiu cuprins între cele două localități: Podari în amonte și Malu Mare, în aval. Administrativ, este pe teritoriul celei de-a doua, conform localizării GPS prezentată de Apele Române Jiu.
În Malu Mare, unul din sate, Preajba, are canalizare, dar vatra veche a satului centru de comună (Malu Mare) nu. Conducta de canalizare este trasă de câțiva ani, însă oamenii nu au fost branșați. Există și o stație de epurare, nefuncțională încă.
„Apele din canalizare merg la stația de epurare Făcăi (sat aparținător Craiovei, n.r.), a Companiei de Apă. Cei fără canalizare vidanjează cu firme de specialitate, care din câte am înțeles au contract cu Compania de Apă și duc apele la stații autorizate”, susține edilul.
Spune că localnicii nu ar fi avut cum să deverseze ape menajere în Jiu, în dreptul localității, întrucât peștii morți ar fi ajuns în dreptul acesteia, din amonte.
Totuși, probele recoltate de Apele Române în amonte contrazice ipoteza, întrucât calitatea apei de acolo era în limite normale.
Totodată, localizarea GPS a zonei cu peștii morți, oferită de Apele Române, se află în dreptul localității Malu Mare.
„În amonte, probele au fost în limite normale, de aceea deducem că a existat o deversare în perimetrul unde au și fost găsiți peștii”, spune directorul Apelor Române Jiu, Daniel Naicu.
Malu Mare „nu are nicio problemă cu deversările ilegale”, insistă primarul. Nici cu depozitarea ilegală de deșeuri obișnuite nu sunt probleme, susține el.
Primăria nu are ce măsuri suplimentare se ia – în ciuda apelului Apelor Române – întrucât problema nu ar avea de a face nimic cu localitatea, mai spune.
Și problema canalizării se va rezolva, promite el, chiar dacă realizarea acesteia a început încă din 2012, pe fonduri europene.
Directorul Companiei de Apă Oltenia, Alin Șuiu, spune că primăria trebuie să predea proiectul, după care operatorul de apă și canalizare va face branșările locuitorilor.
Primarul din Podari, Aurel Gheorghiță este chiar mai vehement, subliniind că peștii morți nu au fost găsiți pe sectorul de râu de pe teritoriul comunei.
Și aici, aproximativ 20% din comuna cu aproape 7.000 de locuitori și cinci sate aparținătoare nu are canalizare.
„Zona învecinată cu Jiul, Braniște, Balta Verde și satul Podari au canalizare”, spune edilul.
De la primele două din satele amintite reziduurile din canalizare merg la stația de epurare Făcăi, iar cea din satul Podari în stația proprie de epurare a comunei, funcțională.
Primarul spune că oamenii nici nu au acces la râu cu utilaje, întrucât căile de acces au fost blocate încă din trecut tocmai pentru a pune capăt unui alt fenomen, cel al depozitărilor ilegale de deșuri, precum molozul.
„Avem și camere video, inclusiv camere izolate, cu carduri de internet, care monitorizează comuna”, explică el. „Mai sunt zone de acces spre Jiu, pentru picnic de exemplu, dar ca să ajungă trebuie să treacă prin sat, unde e monitorizare video”, conchide el.
Problema vidanjelor
Directorul Companiei de Apă Oltenia (CAO), cea care alimentează cu apă potabilă, dar asigură și canalizarea în Dolj, Alin Șuiu, admite că vidanjarea apelor menajere, din fose septice, este problematică.
„Noi avem vidanje, dar nu prea dăm curs solicitărilor, că avem nevoie pentru rețea. Sunt firme, agreate sau nu de noi, mulți lucrează la negru, o parte sunt avizați de noi și vin și descarcă în stația noastră, de la Făcăi”, explică el.
Compania deservește cu stații de epurare doar o parte din cele peste 110 unități administrative din județ, în restul, serviciile de epurare fiind asigurate de autoritățile locale, mai spune el.
Există și mari companii – precum fosta fabrică de bioetanol Clarian, care a funcționat chiar în Podari, preluată în 2024 de o altă companie – care au stații de epurare.
Acestea sunt monitorizate de Apele Române și autoritățile de mediu. Alin Șuiu adaugă că Garda de Mediu și Agenția pentru Protecția Mediului sunt instituțiile care trebuie să verifice conformitatea foselor septice și existența contractelor cu firme autorizate.
El spune că lipsa canalizării este o realitate în numeroase localități din mediul rural: „încă mai sunt zone cu WC-ul în fundul curții, cu fosă septică, în ideea că plătesc mai puțin decât la sistemul centralizat de canalizare.”
Potrivit președintelui Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile, aproximativ 60% din localitățile din mediul rural din județ sunt racordate la canalizare. Proiectele în curs sau în pregătire, prin fonduri UE și fonduri guvernamentale, ar urma să ducă procentul spre 80%, susține el.
La apă potabilă, procentul de racordare în județ este de aproximativ 95%, conform acestuia.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
