Linkuri accesibilitate

Reuniunea liderilor UE pentru Brexit, pe fundal de exasperare


Theresa May, la o reuniune recentă a Consiliului European pe tema Brexitului

Amânăm Brexitul, de acord, dar pentru ce și câtă vreme? Cam asta e atmosfera în Bruxelles... Încă un summit special dedicat Brexitului, miercuri 10 iunie, pe fundal de autentică exasperare.

Devine limpede că Uniunea Europeană ar fi mult mai în pericol dacă ar menține ca membru Marea Britanie în condițiile actuale de incertitudine și instabilitate decât dacă o lasă să iasă din UE fără o înțelegere agreată de ambele părți (un no deal Brexit).

Asta s-a văzut dintr-un tweet al unuia din cei mai feroci partizani ai Brexitului, deputatul Jacob Rees-Mogg, care prevestea, zilele trecute, jubilând:

“Dacă o prelungire prea lungă ne lasă prinși în UE, o să le facem cele mai mari greutăți. Putem să blocăm prin veto orice sporire a bugetului, să blocăm așa-zisa armată europeană, dar și planurile integraționiste ale lui Macron.”

Miniştrii de externe, reuniți la Luxembourg, anunțaseră deja marţi că UE este pregătită să ofere Marii Britanii o nouă amânare în chestiunea Brexit, dar că Theresa May trebuie să vină cu un plan clar privind modalitatea prin care are de gând să obţină ratificarea acordului de despărțire.

Teoretic, Marea Britanie ar trebui să iasă din Uniunea Europeană vineri, 12 aprilie, la ora 22.00 GMT (miezul nopții în România), în absența unui acord pentru Brexit.

Absurditatea situației mai reiese și din aceea că Theresa May a decis să organizeze alegeri europene, așa cum este obligată câtă vreme e în Uniune, sperând însă ca Anglia sa iasă din UE până pe 22 mai, anulând astfel în ultimul moment anunțatele alegeri.

Cei 27 de șefi de stat și de guvern ai UE vor trebui sa decidă, miercuri 10 Aprilie, în unanimitate, ce fel de extindere să acorde guvernului de la Londra, pentru a permite parlamentului de la Westminster să convină asupra unui acord de retragere. Deputații britanici au respins până acum de trei ori acordul cu privire la Brexit și de două ori propuneri de amendare sau soluţii alternative la acordul de retragere din UE.

Președintele Consiliului European Donald Tusk a propus o extindere de un an, dar cu o flexibilitate care ar permite ieșirea din UE în orice moment. E ceea ce e numit, pe jumătate în glumă, flextention.

Theresa May ar dori o extensie doar până pe 30 iunie, invocând negocierile cu șeful opoziției Labour, Jeremy Corbyn. Asta ar corespunde cu flextention propusă de Donald Tusk, în care Anglia ar primi un an suplimentar, dar s-ar putea retrage în orice moment.

Marți, Theresa May a efectuat vizite fulger la Berlin și Paris. Franța rămâne deocamdată mai rigidă decât Germania. (La Londra, Franța și Anglia sunt numite în glumă polițistul rău și polițistul bun.) Sigur, liderii vor căuta astă seară să evite dezastrul care ar fi ieșirea Marii Britanii fără un acord, în ajun de alegeri europene. Nu doar că asta ar putea da un mare impuls forțelor populiste de pe continent, dar dacă se ajunge la un Brexit fără o înțelegere, atunci nu va putea exista un acord comercial între Regatul Unit și UE fără reglarea chestiunii frontierei din Irlanda de nord.

Partizanii Brexitului cu orice chip, chiar cu riscul ruperii de UE fără să se fi ajuns la o înțelegere, sunt astfel pe cale să încalce acordul de Good Friday (Vinerea Mare) din 1998, care a pus capăt la ceea ce era de facto un război civil în Irlanda de Nord. Principala condiție atunci, prin care s-a ajuns la două decenii de pace, era că niciodată nu se va reinstaura o frontieră acolo. Prin acea frontieră, acum invizibilă, de 500 km, trec majoritatea mărfurilor irlandeze spre UE și a mărfurilor nord-irlandeze spre Irlanda, principalul partener comercial al nordului.


Sfârșitul Regatului Unit în forma sa actuală?


Într-atât de mari sunt incertitudinile și nesiguranța după Brexit, încât este evocată chiar posibilitatea unui referendum în Irlanda de Nord pentru unirea regiunii cu Irlanda propriu-zisă.
Dacă Marea Britanie ar încerca să prevină cu forța o unificare a Irlandei de Nord cu Irlanda gestul ar risca să conducă la revenirea violențelor sectare și a valului de terorism care a zdruncinat Irlanda de Nord în ultimele decenii ale secolului XX. Asta ar risca să relanseze bombele în discoteci, amestecul de banditism și conflict religios între catolici și protestanți, pe fundal de alcool și genunchi explodați ca pedeapsă, acel kneecapping.
Dacă apoi și Scoția se declară independentă, în urma unui nou referendum, pentru a putea rămâne în Uniunea Europeană, cum ar deveni foarte probabil, faptul ar reduce Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la Anglia și Țara Galilor.
Ironia este că în 2013, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, declarase deja că Marea Britanie nu este câtuși de puțin o mare putere, ci doar o insulă, o insuliță pe care n-o ia azi nimeni în seamă.
Pierderea Irlandei de Nord și independența Scoției ar reduce Marea Britanie la o jumătate de insulă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG