• Recoltele foarte bune din acest an agricol vor aduce la bugetul statului român venituri directe din taxe de minimum 950 de milioane de euro;
• Mare parte din acest „profit” este susținut însă tot din bani publici, din subvențiile și ajutoarele de stat plătite de la Bruxelles sau de la București;
• La un hectare cultivat cu grâu, un fermier va plăti în acest an taxe de 130 de euro pe cultura realizată și va primi subvenții de minimum 94 de euro;
• Bugetul public al României pierde alte aproape două miliarde de euro din faptul că mari cantități sunt exportate ca materie primă;
• Dacă s-ar folosi în zootehnie grâul și porumbul exportate, numărul de vite s-ar dubla iar deficitul comercial de jumătate de miliard de euro ar dispărea;

Țăranii spun că bogăția unui an agricol este dată de recolta de cereale și de culturile oleaginoase. Dacă producția la grâu, porumb și floarea soarelui este bună, anul agricol în general este unul pozitiv. Din datele raportate până acum de Ministerul Agriculturii, dar și de asociațiile de fermieri, anul agricol 2021 a fost unul cu rezultate peste așteptări.

Producția de cereale a fost de 34 milioane de tone, de patru ori mai mare decât în 2007, atunci când România intra în UE. Cel mai mândru de producția record a fermierilor este ministru demisionar al Agriculturii, Adrian Oros, care a fost contestat des în 2021 de agricultori din cauza lipsei despăgubirilor pentru seceta de anul trecut și pentru că nu a susținut plafonarea subvențiilor.

„Sunt trei culturi vedetă care au înregistrat anul acesta cifre-record, respectiv grâul și orzul, atât la producțiile totale obținute cât şi la randament, dar și rapița, unde este pentru prima dată când producția medie depășește pragul de 3.000 de kg/ha”, ne-a spus Adrian Oros (interviul a avut loc înainte ca acesta să își anunțe demisia).

Mult mai bine ca în 2020

Dacă prognoza recoltelor de 34 de milioane va fi confirmată, aceasta ar însemna cu aproximativ 16 milioane de tone mai mult decât în 2020.

În schimb, în statisticile Uniunii Europene și ale Comisariatului pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene producția de cereale a României pentru 2021 este estimată la 28 de milioane de tone. Reprezentanții Ministerului Agriculturii ne-au explicat că diferența ar fi cauzată de unele date care încă nu au fost actualizate la Bruxelles, dar care ar fi la București.

Cu 28 sau cu 34 de tone, producția de cereale este una bună, confirmă și fermierii.

„Re­coltă la nivelul excepțional înseamnă mai mult decât foarte bine. E un moment care reprezintă practic încununarea eforturilor fermierilor din România și, mai mult, este ca și o revanșă pentru anul 2020“, estimează Cezar Gheorghe, fondatorul Casei de Trading a Fermierilor și expert analist şi consultant pentru comerțul cu cereale al Clubului Fermierilor Români.

Producția de cereale din 2021, în cifre

Pentru cultura de grâu, producția estimată este de 11 milioane de tone, pentru cultura de porumb este de 15,48 milioane de tone, pentru cea de rapiță este 1,3 milioane de tone, iar pentru cea de semințe de floarea-soarelui se ajunge la 3,35 milioane de tone.

Ca o comparație, anul trecut producția de grâu a ajuns la 6,4 milioane de tone, iar cu un an în urmă (2019) agricultorii au adunat 10,2 milioane de tone.

Producția de porumb boabe a fost 10,84 milioane de tone în 2020, iar cea de floarea-soarelui a ajuns la peste 2 milioane de tone anul trecut.

Recordurile de producție ajung la export

Recoltele record nu vor ajuta însă foarte mult economia autohtonă, pentru că mare parte dintre acestea vor fi exportate de fermieri și traderi.

Dacă anul trecut, după o producție nu foarte bună, datele oficiale arătau că din România au ieșit 3,17 milioane de tone de grâu, 1,96 milioane de tone de porumb și 1,06 milioane de tone de orz, cifrele cresc sau chiar se dublează în 2021.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii se așteaptă ca din România să se exporte până la mijlocul anului viitor (anul agricol începe la sfârșitul primăverii și se termină tot atunci): 5,5 milioane de tone de grâu, 4 milioane de tone de porumb și 1,5 milioane de tone de orz.

„Noi consumăm cam 2,2 milioane de tone de grâu panificabil, circa 500.000 de tone de grâu furajer, 550.000 de tone de grâu pentru semințe, 400.000 de tone de grâu pentru industria alcoolului, deci aproximativ 4 - 4,5 milioane de tone este consumul nostru total intern, restul este pentru export”, ne-a explicat Adrian Oros.

Cât câștigă bugetul public din grâu

Diferența de 6,5 milioane de tone ajunge fie la export, fie este folosită în gospodării pentru hrana familiilor micilor fermieri (fără să fie fiscalizată).

„În ceea ce privește potențialul de export în 2021, acesta rămâne unul ridicat în condițiile în care consumul intern total se ridică la cel mult 4,5 milioane de tone”, mai spune ministrul Agriculturii.

Reprezentanții ministerului și ai asociațiilor de fermieri estimează că la export vor ajunge el mult 5,5 milioane de tone de grâu. Aproape 4,5 milioane de tone ar putea fi exportate în state din afara Uniunii Europene, în special în state africane sau arabe.

La acest preț, cele 5,5 milioane de tone de grâu aduc la bugetul public 260 de milioane de euro rezultat din taxa pe valoare adăugată (TVA) de 19%.

Cele 4,5 milioane de tone care de grâu care rămân în țară aduc un aport de TVA de 110 milioane de euro.

La aceste sume se mai adaugă accize, taxe vamale de alte 30 de milioane de euro. Sumele au fost calculate pentru Europa Liberă de reprezentanții unei firme specializate în domeniul fiscal.

La rândul său, porumbul folosit pe piața internă și cel de export contribuie la bugetul public cu încă 350 de milioane de euro (TVA, accize, taxe vamale). Iar restul culturilor de cereale mai aduc și ele maximum 100 de milioane de euro la bugetul colectat de Agenția de Administrare Fiscală.

Culturile oleaginoase mai contribuie cu 80-100 de milioane de euro.

Rezultă că producția record din această vară și toamnă va aduce statului aproape 1 miliard de euro. „Aici este vorba doar de sumele rezultate direct, din achitarea taxelor pe producție, pe materiile prime. Însă, aceste materii susțin industria alimentară și alte industrii conexe care generează taxe din forța de muncă, taxe de mediu, impozite pe profituri etc”, explică pentru Europa Liberă expertul fiscal Andreea Stancu.

Care ar fi profitul real pentru România

Pentru a aduna aceste taxe la bugetul de stat, România a cheltuit în acest an suma de 1,89 miliarde de euro doar ca subvenții venite de la Bruxelles. Aici se mai adaugă alte 300 de milioane de euro ajutoare de stat și investiții în irigații.

Din acest cuantum de aproape 1,9 miliarde de euro al subvențiile europene, cele acordate culturilor de cereale și oleaginoase se ridică la aproape 500 de milioane de euro.

Subvenția a fost stabilită în cuantum de 95,4751 euro pe hectar la schema de plată unică pe suprafață, conform datelor oferite de Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură.

Rezultă că România cheltuie - deși banii vin de la Bruxelles, sumele provin și din contribuții naționale - 500 de milioane de euro pentru a aduna taxe de 950 de milioane de euro într-un an al recordurilor.

Calculul pentru un singur hectar cultivat cu cereale arată că proprietarul va realiza o producție de maximum 6 tone, conform datelor oferite de Ministerul Agriculturii. Pentru aceste 6 tone el va achita TVA de 135 de euro din prețul de 1.500 de euro al celor 6 tone. În schimb, fermierul a încasat și minimum 94 de euro din subvenția pe hectar achitată din fonduri europene.

Dacă este vorba de un fermier tânăr și dacă practică și o cultură ecologică, acesta mai primește minimum 50 de euro la subvenția de 94 de euro.

Cât ar trebui să câștigăm

Consultantul Cezar Gheorghe consideră că în ciuda producțiilor record, România pierde bani pentru nu maximizează recolte înregistrate în acest an.

Pentru a ne explica modul în care se pierd bani la bugetele publice acesta dă exemplul culturilor oleaginoase.

„Spre exemplu, pentru cultura de floarea-soarelui, țara noastră utilizează pentru consumul intern aproximativ 1,2 – 1,3 milioane de tone dintr-un total prognozat la nivelul anului 2021, de 3,3 milioane tone”, explică acesta.

Rezultă că aproape 2 milioane de tone de semințe de floarea soarelui vor fi exportate.

„Lipsa unor unități de procesare la nivel național conduce la vânzarea materiei prime către țări precum Bulgaria - aproximativ 400.000 tone/an, Turcia - aproximativ 400.000 tone/an, Ungaria - aproximativ 220.000 tone/an, țări din Asia sau vestul Europei - Olanda, Franța și Spania”, apreciază Cezar Gheorghe.

Impactul financiar al acestor exporturi indică o diferență de 450 euro/tonă (vânzare materie primă), comparativ cu 1.350 euro/tonă (vânzare produse procesate).

„Prin acest calcul arătăm că România ar fi putut genera în acest an, doar la nivelul culturii de floarea-soarelui, o valoare adăugată de 1,8 miliarde de euro (n.r. - taxe directe de minimum 350 de milioane de euro), fără a lua în calcul veniturile provenite din zona de industrie conexă. Este vorba de procesarea, activitatea furnizorilor de produse necesare procesării, activitatea producătorilor de mase plastice, logistica și distribuția uleiurilor, distribuția și suportul acordat industriei cărnii prin vânzarea de șrot etc”, mai spune specialistul.

Ce trebuie făcut

„Asigurarea unor politici care să sprijine creșterea valorii adăugate în agricultură prin stimularea cantității de depozitare și procesare a cerealelor și plantelor oleaginoase, realizată concomitent cu investiții de modernizare a infrastructurii principale a sistemelor hidroameliorative, care să permită creșterea competitivității afacerilor agricole românești și îndreptarea deficitului balanței comerciale”, spun reprezentanții Clubul Fermierilor Români.

Pe scurt, „cerealele și plantele oleioase ar trebui să nu mai fie exportate, pentru că practic se exportă subvențiile plătite de la Bruxelles, iar culturile să fie folosite în industria alimentară din țară. Ar trebui însă exportate produsele rezultate din grâu, porumb, floarea soarelui, pentru că aceste produse finite sunt mai scumpe și deci purtătoare de taxe mai mari decât materia prima”, ne spune expertul fiscal Andreea Stancu.

În acest sens, pentru a sprijini fermierii în scopul creșterii valorii adăugate generate de afacerile agricole din România, Clubul Fermierilor Români propune următoarele:

• Stimularea finanțării specifice realizării unor investiții în infrastructura de depozitare;
• Subvenționarea dezvoltării și modernizării unităților de procesare cu scopul creșterii capacității de procesare;
• Oferirea de sprijin cuplat pentru fermieri, în vederea păstrării în țară a materiei prime specifice zonei de procesare;
• Crearea de facilități fiscale pentru activitatea de procesare;
• Ofertarea produselor procesate în piețele tradițional partenere pentru vânzarea materiei prime, concomitent cu identificarea de piețe noi pentru comercializarea produselor finite;

Fermierul Ion Mureșan din Vaslui crede că România are potențial foarte mare, dar agricultura românească ar trebui să beneficieze o infrastructură mai bună de irigații, de o logistică - spații de stocare - și de o infrastructură rutieră nouă pentru volumul de marfă care va crește.

Sectorul zootehnic

În România sunt acum înregistrate oficial sub 1,9 milioane de bovine, de două ori mai puține animale decât în urmă cu 30 de ani, în perioada comunistă.

Cele două milioane de tone de grâu și cele două milioane de porumb care merg la export ar putea hrăni alte patru milioane de bovine. Astfel, România nu ar mai fi nevoită să aibă o balanță comercială negativă când vine vorba de comerțul cu produse lactate sau carne de vită.

Conform datelor obținute de la Institutul de Statistică, deficitul comercial legat de produse lactate și carne de vită este la aproximati 600 de milioane de euro.

Taxe la export

Pentru a limita ieșirea cerealelor din România, unii specialiști susțin introducerea taxelor pe exporturi. În acest moment, acestea nu există.

Țări precum Rusia sau Ucraina aplică o politică de protecție a siguranței alimentației interne. De exemplu, Ucraina nu rambursează TVA-ul (valoare 20%) la exporturile semințelor de floarea-soarelui, având o mică taxă de export, în timp ce Rusia aplică o taxă de export la nivelul semințelor de floarea-soarelui în valoare de jumătate din costul unei tone, dar nu mai puțin de 320 dolari/tonă.

„Considerăm că dezvoltarea unor unități de procesare la nivel național va permite crearea unor locuri de muncă, dezvoltării industriei conexe ca suport pentru activitatea de bază, care, la rândul ei, prin segmentele care o compun, va contribui la generarea de valoare financiară și socială”, consideră Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Recorduri în județe sărace

Conform datelor operative din Ministerul Agriculturii, producții la grâu situate peste media națională de 5.346 kg/ha s-au realizat în vestul țării, în județele Satu Mare, Timiș, Bihor, Arad, dar si în județele Olt, Caraș Severin, Ialomița, Brăila și Botoșani.

Producția totală de orz se situează peste medie la hectar în: Bihor, Arad, Galați, Ialomița, Caraș Severin, Constanța, Brăila, Olt, Mureș, Călărași, Timiș, Dolj și Giurgiu.

Multe dintre aceste județe sunt unele dintre cele mai sărace din România.

Faptul că producții record se înregistrează în zone sărace este explicat prin faptul că producția agricolă și profitul din această activitate este în mâna unor ferme mari. Acest lucru este determinat și de modul în care sunt împărțite subvențiile.

Plafonarea amânată

Maximum 500.000 de euro ar fi trebuit să primească marile ferme din România, în urma unor propuneri de la Bruxelles și Strasbourg privind plafonarea sumelor maxime care pot fi acordate unor ferme.

Ministrul Agriculturii nu a sprijinit și implementat această plafonare. Aplicând subvențiile europene în România, o fermă mică de sub 5 hectare a primit maximum 2.500 de lei (subvenția la suprafață a fost de 160 de euro per hectar). O fermă medie de 100 de hectare a primit 16.000 de euro. În schimb, o fermă mare de 5.000 de hectare a primit subvenții de 800.000 de euro.

Conform datelor obținute de la APIA, Agricost SA din județul Brăila (cea mai mare fermă din România) a primit subvenții de peste 10 milioane de euro în 2020. Agricost este deținută de Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite şi are o fermă de 56.000 de hectare.

Alte ferme mari au primit:

• Smithfield România SRL Timiș - 8 milioane de euro;
• Avicola SA Buzău - 5 milioane de euro;
• Transavia SA din județul Alba - 5 milioane de euro;
• SC Maria Trading SRL din județul Călărași - 2,5 milioane de euro;

Asociațiile și marii fermieri se opun plafonări. Reprezentanții fermierilor din LAPAR (Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România) consideră că această plafonare va duce la falimentarea multor ferme. „După secetă, după ce subvențiile din România sunt mai mici ca în alte state, această plafonare va duce sigur la faliment pentru multe afaceri din domeniu. Oricum, bugetul subvențiilor va fi mai mic, după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, așa că oricum, în orice variantă, subvențiile vor scădea în următoarea perioadă”, ne-au transmis reprezentanții organizației.

Deputatul Emil Dumitru, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, este de părere că doar câteva sute de fermieri vor pierde bani, în timp ce alți zeci de mii vor avea de câștigat din plafonare.

„România s-a dus la Comisie să se lupte pentru 419 fermieri (n.r. - numărul marilor fermieri) care însumează 1,2 milioane de hectare de teren agricol. Pentru aceste mari exploatații, plafonarea înseamnă pierderi de 17 milioane de euro. România (n.r. - fostul ministru al Agriculturii) se luptă pentru 17 milioane de euro pe care îi pierd 420 de fermieri, ținând cont că România are 866.000 de exploatații, din care doar 73% înregistrate fiscal”, este părerea lui Emil Dumitru, critic în ultimele luni față de colegul său de partid, ministrul demisionar Adrian Oros.