Linkuri accesibilitate

Ping-pong cu dosarul filajului unor magistrați și jurnaliști. Șase urmăritori își așteptau „țintele” în restaurant


Procurorul Gabriela Scutea pe când susținea un sistem judiciar independent în România

Procurorul General al României, Gabriela Scutea, a anulat probele adunate de procurorii militari până în acest moment în dosarul filajului a doi magistrați și a doi jurnaliști. Din ordonanță rezultă că la acțiune au participat cel puțin șase persoane, cinci dintre ele fiind instalate în restaurant înainte de a sosi cei care urmau a fi filmați pe ascuns. Motivul invocat de Gabriela Scutea pentru anularea probelor este acela că „nu există niciun indiciu că ar fi implicați militari în evenimentele din 21.02.2020 și din 22.02.2020”. Ea mai susține că actele făcute în dosar sunt nelegale deoarece au fost dispuse de procurorul necompetent.

Astfel, a fost anulată începerea urmăririi penale, au fost anulate delegările ofițerilor de poliție judiciară care au lucrat în dosar și a fost anulată predarea unor înregistrări video dispusă prin două ordonanțe din dosar.

Nule sunt și declarațiile martorilor date până în acest moment, pe motiv că au fost luate de un procuror care nu avea competență. În cazul imaginilor cerute de procurorul militar care a făcut ancheta, Gabriela Scutea susține că „predarea și primirea imaginilor sunt operațiuni administrative, procurorul necompetent nefiind implicat în stocarea, păstrarea și valorificarea imaginilor ca probe”. În plus, procurorul general sugerează Parchetului Militar ca dosarul să fie trimis Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 2 București, un răspuns în acest sens fiind așteptat până la data de 8 aprilie 2020.

Argumentele procurorului militar

Potrivit documentului, procurorul militar Bogdan Pîrlog, cel care s-a autosesizat în acest caz de filaj ilegal după ce acesta a fost prezentat la televizor a argumentat că este competent să ancheteze cazul prin faptul că discuțiile premergătoare întâlnirii celor 4 au avut loc pe aplicația Whatsapp. Aplicație pentru a cărei interceptare este necesară preluarea de la distanță a controlului asupra terminalului mobil folosit de una dintre ținte, iar soluțiile tehnice pentru a executa această operațiune le au numai serviciile de informații”. Procurorul militar conchide că persoana care a transmis către cadrele care au efectuat filajul „nu poate fi decât un ofițer sau un subofițer din cadrul unui asemenea serviciu”, se mai arată în documentul semnat de procurorul general Scutea.

Procurorul Pîrlog mai arată că în media a fost publicat un „raport de filaj” apreciat ca fiind similar cu cele ale unor servicii de informații. „Toate acestea duc la concluzia că persoana care a transmis informațiile privind data și locul întâlnirii, are calitatea de militar. Informațiile au fost obținute fie în baza unui mandat de siguranță națională, fie în urma unei intercepătări ilegale, neautorizate, a comunicațiilor. Datele obținute, prin natura lor, nu sunt destinate publicului”.

Șase la patru

În continuare, din datele de pînă acum ale anchetei rezultă că în seara respectivă, jurnaliștii și magistrații au fost filați de patru bărbați, trei dintre aceștia fiind în local înainte de a sosi grupul ce urma să fie înregistrat. La o altă masă, alte două persoane, un bărbat și o femeie „au stat câteva ore, având un consum minimal, non alcoolic, prin amplasarea lor fiind singurele care ar fi putut efectua înregistrarea video din toaleta bărbaților”, se mai arată în document.

Din rezoluție mai rezultă că în timpul anchetei procurorul Pîrlog a cerut Tribunalului Militar autorizarea obținerii de la operatorii de telefonie mobilă a numerelor active în perimetrul restaurantului. Tribunalul Militar București a declinat cererea către Tribunalul București iar acesta i-a trimis-o înapoi, fiind sesizată Înalta Curte pentru soluționarea conflictului negativ de competență. Instanța supremă a decis că cererea trebuie judecată de instanța civilă.

Cu acest ultim argument, Gabriela Scutea a dispus refacerea urmăririi penale în acest dosar.

Păreri contradictorii

Procurorii chestionați în legătură cu această speță au părerile împărțite. Unii ne-au declarat că nu înțeleg atenția dată de conducerea Ministerului Public acestui caz și graba factorilor de decizie de a „extrage” acest dosar de la procuratura militară. „Cercetările puteau foarte bine să continue și dacă se constata că nu este niciun cadru militar implicat, dosarul era declinat la altă unitate de parchet. De ce era nevoie de anularea probelor, nu înțeleg”, ne-a declarat un procuror.

Altul susține că nu vede care este prioritatea pentru procurorul general un astfel de dosar. „Nu ai o vătămare, nu a fost pus nimeni sub acuzare. Pe legalitate poate fi o problemă. Ce considerăm procuror ierarhic superior? În mod firesc, procurorul ierarhic superior era procurorul șef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar, nu procurorul general. Pe raționamentul doamnei Scutea, ea ar putea să infirme din oficiu și clasarea dată lui Adina Florea în cazul în care era suspectată că i-ar fi dat lui Darius Vâlcov spre publicare o copie după protocolul secret SRI-Parchet”, consideră alt procuror.

Alți anchetatori susțin că Gabriela Scutea a procedat corect. „În sesizarea din oficiu este necesară descrierea situației de fapt astfel cum reiese din datele obiective existente, neputându-se atribui competență specială prin efectuarea de presupuneri. Dacă am admite o astfel de posibilitate în cazul unui omor, care atrage competența parchetului de pe lângă tribunal, am putea să presupunem că există o posibilitate teoretică ca infracțiunea să fi fost comisă de un judecător și astfel să fie fără niciun motiv de competența SIIJ. În mod corect procedural, ținând cont că regula este competența generală a parchetelor civile, în lipsa unui element obiectiv care să ducă la altă concluzie, întocmirea actului de sesizare de către parchetul necompetent ar fi trebuit să fie urmată imediat de înaintarea sesizării la unitatea de parchet competentă”, susține un procuror.

Dosarul nu e vechi

Procurorul general Gabriela Scutea a declarat într-un interviu pentru ziare.com că a infirmat toată cercetarea făcută de Parchetul Militar în dosarul privind filajul de la o întâlnire privată a doi magistrați cu doi ziariști. „Am dispus infirmarea întregii cercetări făcută la Parchetul Militar, cu efecte negative pentru părțile vătămate, dar temporare, pentru că dosarul nu e vechi”, a spus Scutea

Ea a explicat motivul infirmării:Controlul a arătat că sesizarea din oficiu e legală, însă competența specială a Parchetului Militar nu se poate susține. Formula „există posibilitatea” ca autorii să fie militari contrazice CPP (Codul de procedură penală – n.red.), care cere descrierea faptei”.

Parchetul Militar București s-a autosesizat în 25 februarie și a deschis dosar penal in rem (pentru fapte) pentru abuz în serviciu și violarea vieții private în cazul imaginilor difuzate de România TV de la o întâlnire privată a doi magistrați cu doi ziariști.

România TV, post de televiziune controlat de fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă, fugar în Serbia, a difuzat imagini cu Horațiu Radu, procurorul șef adjunct al procurorului general, judecătorul Răzvan Păştilă şi jurnaliştii Alex Costache şi Cosmin Savu. Ei au fost filmați într-un restaurant, iar imaginile au fost preluate de Gândul şi de Evenimentul Zilei, fiind prezentate ca fiind „dovada” unei pretinse conspiraţii împotriva noilor procurori şefi numiţi de Iohannis.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG