Linkuri accesibilitate

De ce există o cultură a plagiatului în școlile românești ? „Îi ceri elevului să reproducă, atunci el copiază”


Tehnologia a amplicat fenomenul copiatului la examene, spun experții în educație

Mama unui copil de la clasa a V-a l-a ajutat la rezolvarea problemelor în timpul Olimpiadei de Matematică, organizată online de Societarea Română de Științe Matematice(SRSM).

Profesorul Radu Gologan, președintele de onoare al SRSM, a dezvăluit că o parte dintre elevii de la clasele mici au trișat, dar nu singuri, ci ajutați de părinți.

Eu nu mă refer în mod special la Olimpiadă. Problema mea e de la părinții needucați care își doresc ca copiii lor să reușească cu orice preț. Olimpiada a dovedit lucrul ăsta. Copiii de la clasa a V-a și a VI-a nu au trișat singuri, ci cu ajutorul părinților și al meditatorilor. La aceste clase sunt cei mai mulți”, spune profesorul Radu Gologan.

Antrenorul olimpicilor susține că și dacă ar fi un singur caz de copiat, tot ar fi grav. În opinia lui, încălcarea regulilor e provocată de mai mulți factori: „părintele care admite așa ceva, copilul care la vârste mici nu prea înțelege despre ce e vorba și este în stare să facă orice crezând că nu e nicio greșeală, dar și profesorii, care sunt comozi”.

La Olimpiada de Matematică copiii care au lucrat pe platforma de la Upper Education, o asociație care a ajutat la organizarea concursului, au trișat cel mai mult.

Au fost si situații în care copilul a luat maximum de puncte, cu toate că la clasă nu a trecut niciun test

Concluzia din raportul lor este că la clasele lor, situația pare a fi de 5% neconcondanțe, plus acel exemplu în care se vede mama lucrând cu copilul. Restul profesorilor au spus că, în general, a funcționat corect. Dar au fost și situații în care copilul a luat maximum de puncte, cu toate că la clasă nu a trecut niciun test”, mai spune Radu Gologan.

La următoarea etapă a Olimpiadei de Matematică elevii nu vor mai putea trișa. În cea de-a doua etapă concurenții vor lucra pe o platformă în care răspunsurile și problemele vor fi distribuite aleatoriu, iar ei vor fi urmăriți cu camere video de pe propria platformă a profesorului sau a școlii respective.

Am adăugat niște lucruri în regulament, iar o regulă este că dacă un copil se comportă neetic, el nu va mai participa la nicio acțiune organizată de Societatea de Matematică și chiar dacă va merge la olimpiadele viitoare în format clasic nu va obține medalia corespunzătoare din partea de Societății de Matematică”, spune profesorul.

Încurajează școala românească copiatul?

Profesorul Ovidiu Pânișoară, directorul Centrului de pregătire a profesorilor de la Universitatea din București, arată că se ajunge la copiat din cauza principiului pe baza căruia funcționează școala românească, respectiv reproducerea de informații.

Ideea ar fi să-l pui pe elev să facă ceva creativ, care să-l atragă, că altfel copiază de undeva

Și atunci, când vrei să vorbești de reprodcerea unei inforamații, nu intervine nimic creativ din partea ta, important e să fii cât mai fidel cu o structură, ceea ce se poate face prin memorare sau încercând să scrutezi distanța - prin copiat. Ideea ar fi să-l pui pe elev să facă ceva creativ, care să-l atragă, că altfel copiază de undeva. Dacă vei reuși să construiești ceva în care el să experimenteze, atunci lucrurile vor funcționa”, spune Ovidiu Pânișoară.

Problema e însă că profesorul este la rându-i format într-o anumită mentalitate:

Contează și ce se întâmplă cu profesorul la catedră, pentru că el trebuie să urmeze o programă și să-i formeze pe elevi pe sistemul de a reproduce Mentalitatea în sine se găsește în școală. Profesorul ar trebui să aibă mai mult timp liber la dispoziție, plus formare în domeniu ca să aibă niște metode mai creative și să-i spui că nu-l vei sanționa dacă el face lucruri deosebite”, adaugă Pânișoară.

Îi ceri elevului să reporducă și atunci el copiază

Copiatul la examene nu este nou. „Însă online-ul a facilitat, a dat mai mult senzația că se poate, copiatul este o tradiție veche, este urmarea firească a unor chesituni repetitive. Îi ceri elevului să reproducă și atunci el copiază. Dacă îi ceri să creeze ceva nu are ce să copieze, și atunci va trebui să construiască. Ce îi cer eu, aia îmi oferă și copilul”, susține Pânișoară, care apreciază că profesorii trebuie îndemnați mai mult să găsească metode creative de evaluare.

Rectorul Universității din București: Trebuie introduse noțiuni de etică la gimnaziu și la liceu

Zilele trecute 45 de studenți din anul I de la Facultatea de Drept din București au fost exmatriculați din cauză că au fost prinși că au fraudat examenele din prima sesiune cu ajutorul informațiilor distribuite prin Whastapp.

Trebuie să ne aplecăm inclusiv asupra problemelor care vin dinspre liceu și gimnaziu, din „amonte” de universitate

Marian Preda, rectorul Univeristății din București, a spus că problema copiatului nu e o chestiune ce ține numai de universitate. „Trebuie să ne aplecăm inclusiv asupra problemelor care vin dinspre liceu și gimnaziu, din „amonte” de universitate, acolo unde cultura copy-paste rămâne o problemă și să solicităm Ministerului măsuri mai eficiente și la acest nivel, măsuri la a căror definire și implementare să contribuim și noi”, a spus rectorul.

Este foarte clar că în preuniversitar nu există niciun fel de norme, formale sau informale, în privința evitării palgiatului și a copiatului. În general, în privința normelor care contravin regulilor de bun simț. Dacă profesorii le spun poți să iei de pe Wikipedia fără să citezi, care e diferența între a lua informațiile de acolo și a le lua din carte la un examen? În momentul în care nu ai reguli foarte clar exprimate și nici nu ai mecanisme de implementarea lor, din moment ce în familie nu li se spune că e un furt să copiezi, copiii normal că nu internalizează și nu-și dau seama că nu e bine”, arată rectorul Universității din București într-o intervenție pentru Europa Liberă.

De formație sociolog, Marian Preda consideră că la școala generală și la liceu trebuie introduse noțiuni de etică într-un limbaj simplu, prin care elevii să înțeleagă de ce nu e bine să copieze.

Acele cursuri de redactare, de etică, trebuie să fie transpuse în limbajul copiilor și adolescenților și să fie introduce la cultură civică și la limba română și să ai câteva lecții despre ce înseamnă să respecți reguli și ce consecințe sunt. Și astfel putem să prevenim”, spune rectorul.

Din punct de vedere sociologic, perpetuarea copiatului și a nerespectării regulilor poate să aibă o explicație în ceea ce s-a întâmplat în vremea comunismului.

Eu nu fur, eu completez

A fost și comunismul în care pe de o parte a existat un anumit autoritarism, iar pe de altă parte au fost zone importante în care proprietatea comună a înseamnat o reducere a responsabilității și a importanței proprietății indiviuale. De exemplu, se spunea că ce e la C.A.P e al tuturor sau în industire existau sloganuri de genul „eu nu fur, eu completez”. Toate acestea au întărit impresia că nu e anormal să iei anumite lucruri, sau să le faci în comun, inclusiv la examen”, a mai spus profesorul.

În regulamentul de organizare al școlilor românești, recent modificat, există o singură precizare despre fraudă, care se referă la constatarea acesteia la evaluările scrise, inclusiv la probele scrise din cadrul examenelor organizate la nivelul școlii, caz în care elevul primește nota 1 sau, după caz, calificativul insuficient.

XS
SM
MD
LG