În vara anului 2017 și apoi doi ani mai târziu, în 2019, opinia publică din România afla că cele două condamnări primite de fostul președinte PSD, Liviu Dragnea, erau ilegale pe motiv că motivările sentințelor au fost semnate de alți judecători decât cei care au analizat cazurile.
Informația era distribuită masiv de susținătorii lui Liviu Dragnea și avea menirea de a influența judecătorii care au stabilit pedepsele. În plus, se urmărea contestarea sentințelor prin căi extraordinare de atac.
Explicația era una simplă: între timp, unii membri ai completelor de judecată s-au pensionat, așa că motivarea a fost semnată de alt judecător, de președintele instanței supreme.
Între timp, o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), aproape identică cu speța invocată de apărătorii lui Dragnea, a stabilit că nu se încalcă dreptul la un proces echitabil dacă motivările sunt semnate de alți judecători, atâta timp cât acest lucru nu alterează esența judecății.
După motivarea în dosarul Referendumului, fostul lider al PSD a sesizat CEDO exact în această chestiune.
În cazul procesului de la CEDO, decizia analizată privește un dosar al DNA, urmat de o condamnare definitivă la un complet de 5 judecători al Instanței Supreme. Astfel, Curtea de la Strasbourg, în dosarul Iancu contra României, stabilește că reclamanta a fost găsită vinovată de complicitate la fraudă și că aceasta s-a plâns de faptul că motivarea fusese semnată de doar patru dintre cei cinci judecători ai completului de judecată. Al cincilea judecător s-a pensionat, iar un alt judecător, care nu a participat la procedură, a semnat pentru ea.
Conform datelor de la dosar, al cincilea judecător s-a pensionat pe 23 iunie 2016, decizia fiind validată prin decret prezidențial.
Motivarea instanței supreme a fost redactată în iulie 2016 de către un magistrat asistent și a fost semnată de 4 judecători care au participat la judecată și de președintele instanței supreme pentru cel de-al cincilea, așa cum prevede legea în vigoare din România. Mențiunea din motivare este „Pentru judecătorul pensionată L.D.S., semnează președintele Înaltei Curți."
Exces de zel cu drepturile inculpaților
Judecătorii de la CEDO au analizat practica în alte state și au ajuns la concluzia că România este extrem de generoasă în această privință, unele state din Uniunea Europeană neavând reglementată această chestiune. „Din studiul a treizeci și cinci de state membre, reiese că există trei sisteme, fiecare cu norme și excepții pentru semnarea hotărârilor judecătorești, în special în cazul absenței unuia dintre judecătorii unui proces colegial la momentul semnării hotărârii judecătorești. Din cele 35 de state membre studiate, Armenia, Irlanda, San Marino și Regatul Unit nu au reglementări sau practici specifice în acest domeniu”, se arată în decizia CEDO.
În ceea ce privește redactarea hotărârii, Curtea consideră că este important să se clarifice faptul că decizia de condamnare a fost o hotărâre colegială. În speța analizată, redactarea hotărârii a fost încredințată unui magistrat asistent care a participat la audieri și deliberări și care, în numele completului de judecată, a prezentat motivele pe care s-a întemeiat decizia de condamnare. Instanța atrage atenția că acest dosar nu trebuie să se confunde cu alt caz, Cerovsek și Bozicnik contra Sloveniei, motivare care a fost redactată la 3 ani de la verdict și care a fost făcută de judecători care nu au participat la audierea martorilor și a inculpaților, la dezbateri și la prezentarea de probe.
În plus, CEDO a constatat că legislația națională prevede că, atunci când președintele unui complet de judecată nu poate semna motivarea din motive obiective, președintele Înaltei Curți semnează hotărârea în locul său.
Practică neunitară la nivel european
Curtea constată, de asemenea, că regula semnării hotărârilor judecătorești de către toți membrii colegiilor nu este un standard comun tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. În cazul în care în unele state hotărârile judecătorești sunt semnate de președintele completului de judecată, singur sau împreună cu grefierul, în alte state judecătorul care semnează hotărârea judecătorească în locul judecătorului absent nu trebuie neapărat să fie unul dintre judecătorii care au luat parte la procedură. Din cele treizeci de state care au participat la studiul de drept comparat, doar nouă solicită, fără excepție, ca hotărârile judecătorești pronunțate de un colegiu să fie semnate de toți membrii completului de judecată.
Ce sperau avocații lui Dragnea
În cazul angajărilor frauduloase de la Direcția Copilului Teleorman, motivarea condamnării lui Liviu Dragnea la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare nu a fost semnată de judecătoarea Luciana Mera, care s-a pensionat, ci de fosta președinte a instanței supreme, Cristina Tarcea.
Dragnea a mai fost într-o situație similară și la prima condamnare, în dosarul Referendumului, în 2016, când a primit doi ani de închisoare cu suspendare. Atunci, motivarea deciziei nu a fost semnată de președinta completului de judecată, Livia Stanciu, deoarece ea s-a pensionat și a fost numită judecător la Curtea Constituțională.
În vara anului 2017, fosta avocată a lui Dragnea, Maria Vasâi, susținea că a sesizat CEDO după ce a descoperit cauza Cerovsek și Bozicnik contra Sloveniei, speța despre care CEDO tocmai a spus că nu este identică cu Iancu contra României.
