Supra-impozitarea contractelor part-time a fost decisă, în iulie, prin Ordonanța 16, de guvernul Ciucă. Tuturor contractelor de două sau patru ore li se aplică contribuții ca pentru un contract full-time de opt ore. Unii liberali din Comisia de buget au avut un gest de revoltă și au spus că doresc eliminarea prevederii.
Pe lista rebelilor din PNL s-au numărat Dan Vîlceanu, fost secretar general al PNL, Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, Robert Sighiartău, fost secretar general și Adrian Cozma. Toți au cerut eliminarea supra-impozitării, în condițiile în care decizia politică din Coaliția de guvernare era menținerea Ordonanței Guvernului Ciucă.
Social-democrații chiar le-au reamintit colegilor de guvernare că nu se pot lamenta că se aplică această Ordonanță, dată chiar de un premier liberal. De altfel, președintele Comisiei de buget, Bogdan Huțucă, membru PNL, nu a susținut poziția colegilor săi.
Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, a cerut să se renunțe la supraimpozitarea contractelor part-time din motive constituționale, dar și economice.
„Dacă ați munci cu jumătate de normă și ați fi impozitat cu normă întreagă, ce ați simți?”, i-a întrebat Turcan pe membrii Comisiei.
Deputata a atras atenția că măsura va crește munca la negru, iar singurul beneficiu va fi că statul va încasa mai mulți bani la bugetul de asigurări sociale.
Punctul de vedere a fost completat de Robert Sighiartău. „Supra-impozitarea este o inepție”, a spus acesta.
„Nu se poate așa ceva. Este ultima dată când votăm așa ceva la dorința PSD”, a susținut deputatul Dan Vîlceanu.
Ideea eliminării supra-impozitării contractelor part-time a fost intens sprijinită și de aleșii USR. Claudiu Năsui a cerut reprezentanților ministerului de Finanțe să explice dacă există o altă țară în Uniunea Europeană în care se aplică un astfel de mecanism de impozitare.
„Este o rușine. Ați făcut asta pentru a încasa mai mulți bani la buget, nu pentru a elimina munca la negru”, a afirmat Năsui în timpul dezbaterilor.
„Cred că nu are viață lungă acest mod de impozitare”, a fost poziția lui Alfred Simonis, care a spus că nu se putea ajunge la o situație perfectă. El a spus că și dacă se elimină supra-impozitarea contractelor part-time, situația muncii la negru nu se rezolvă.
La votul final, parlamentarii PSD și unii ai PNL au menținut prevederea din Ordonanța guvernului, iar supraimpozitarea contractelor part-time a rămas în vigoare. De altfel, PNL nu s-a pronunțat la nivelul conducerii partidului pentru eliminarea acestei supra-impozitări, ci au fost doar poziții individuale ale unor parlamentari.
Comisia de buget a decis să elimine amendamentele de la Senat privind majorarea impozitelor pe proprietate cu 50%, și a prorogat până la 1 ianuarie 2025 aplicarea grilei notariale pentru același tip de impozit.
Impozitele locale nu se majorează, grila notarială se aplică din 1 ianuarie 2025
Ordonanța 16 prevedea aplicarea grilei notariale de la 1 ianuarie 2023, iar valoarea impozabilă creștea de la 0,08% la 0,1%.
Coaliția de guvernare a decis ca toate majorările privind impozitele locale să intre în vigoare după anul electoral 2024, când au loc alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.
Europa Liberă a dezvăluit planul Coaliției înaintea ședinței Comisiei de buget și votului din plenul Camerei Deputaților.
Reguli noi pentru jocurile de noroc
Cea mai neclară prevedere adoptată în Comisia de buget se referă la jocurile de noroc. Amendamentul a aparținut deputaților PNL și UDMR, care au insistat pentru creșterea taxării câștigurilor din jocurile de noroc.
„Câștigul ar trebui impozitat cu 90%”, a spus Robert Sighiartău, deputat PNL, dar poziția sa nu a întrunit o majoritate. Amendamentul votat aparține deputatului UDMR, Miklos Zoltan.
„Impozitul datorat în cazul veniturilor obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 1.000 de lei ( n.r. - Ordonanța prevedea 66.750 de lei) se determină prin aplicarea baremului asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obținut se scade suma de 30 de lei”.
Conform Ordonanței 16, impozitul pentru venitul de până la 10.000 de lei inclusiv era de 1%, între 10.000 și 66.750 de lei impozitul era de 300 de lei + 20% pentru ce depășește suma de 10.000 de lei, iar un câștig de peste 66.750 de lei era impozitat cu 11.650 de lei + 40% peste ce depășește suma de 66.750 de lei.
Disputele din timpul dezbaterilor pe marginea acestui subiect au făcut ca lucrurile să nu fie clare nici pentru parlamentari. „Nu e clar dacă impozitul de 40% se va aplica pentru câștigurile de peste 1.000 de lei, dar situația se va clarifica înainte de votul din plen”, a spus un deputat PSD prezent la ședință.
Toate modificările aduse Ordonanței 16 urmează să primească votul final în plenul Camerei Deputaților.
