Linkuri accesibilitate

În așteptarea PNRR | Cât de verde e culoarea ierbii la Arad și Timișoara


Pădurea Verde a fost preluată de primăria Timișoara la sfârșitul anului 2020, dublând suprafața verde a orașului.

Dinspre autorități, România „verde" se vede prin prisma banilor europeni din PNRR: promisiuni de împăduriri și crearea de perdele verzi. Cetățenii văd ce e în imediata lor apropiere: parcuri neglijate, defrișări fără control, cartiere cu spații verzi restrânse de construcții și parcări.

Printre proiectele pentru care România speră să obțină aproape 30 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se află unele menite să aducă mai mult verde în păduri și în jurul autostrăzilor. Textul are numeroase accente de optimism.

„O Românie verde, de culoarea pădurilor"

Va fi o Românie verde, de culoarea pădurilor… Ce am reușit, și sunt foarte mândru de asta este, să includem în PNRR cel mai mare program de împădurire.
Cristian Ghinea

Plantăm 45.000 de hectare de pădure, prin cel mai mare program național de acest fel. Vom avea perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 hectare, și refacem perdelele forestiere care existau în interbelic și au fost tăiate de comuniști. Mai refacem canalele din Delta Dunării și instaurăm noi arii protejate, inclusiv în orașe”, anunță ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea în documentul trimis la Bruxelles spre analiză și aprobare. În PNRR scrie că România va fi „​verde, de culoarea pădurilor. /.../ Prin PNRR combatem tăierile ilegale de păduri și toată masa lemnoasă va fi monitorizată digital, Romsilva va fi reformată și va munci pentru menținerea pădurilor României".

Copac prăbușit la Timișoara și protestele anti-defrișări

Zilele acestea, un arbore bătrân și putred s-a prăbușit în Parcul Coronini din Timișoara, rebotezat recent din „Poporului” în „ Regina Maria”, ziua în amiaza mare, când bunici și copii se aflau la plimbare. Parcul, purtând inițial numele contelui Johann von Coronini-Cronberg, este cel mai vechi din oraș, amenajat în jurul anului 1850.

Un copac bătrân s-a prăbușit în Parcul Regina Maria, fost Coronini, din Timișoara
Un copac bătrân s-a prăbușit în Parcul Regina Maria, fost Coronini, din Timișoara

Sub administrația lui Nicolae Robu primăria s-a confruntat cu proteste ori de câte ori au fost tăiați copaci, mai mult sau mai puțin rațional. În 2013 - 2014, arhitecții peisagiști au denunțat „masacrul ecologic” reprezentat de tăierea de zeci de arbori relativ tineri din Piața Bălcescu. Locuitorii din zona Soarelui au protestat online și în stradă iar organizațiile civice au găsit mijloace ingenioase de a semnala abuzul de tăieri, cu mesaje afișate pe copaci ca „Vă ajut să respirați/Vă rog să nu mă tăiați” sau „La umbra mea v-adăpostiți/ Vă rog să mă ocrotiți”.

Timișorenii n-au privit cu bucurie nici amenajarea Pieței Libertății de unde au dispărut aproape 60 de copaci pentru a face loc pavajului roșu. Dintre arborii rămași, cei doi stejari din fața Garnizoanei vechi sunt în primejdie din cauza vârstei, unul fiind deja compromis. Ei au fost plantați de Regele Ferdinand I și de Regina Maria în 1923.

Tomograful arborilor pe lista de achiziții

Între protestele ecologiștilor care nu admit aproape nicio intervenție și supărarea timișorenilor semnalează riscul unor accidente, primarul Dominic Fritz se arăta reticent să trimită oameni pe teren să toaleteze copacii, nefiind convins că aceștia, angajații meniți să o facă, au calificările necesare.

Noua administrație a prevăzut în buget 14,5 milioane lei pentru Planul Timișoara Verde, care include realizarea Registrului verde care inventariază spațiile verzi din Timișoara și fiecare copac cu valoarea lui, modernizarea Parcului Cetății, transformarea Pădurii verzi, recent intrată în patrimoniul urbei, într-o pădure-parc de agrement, precum și întreținerea spațiilor verzi, cu extinderi în cartiere.

Planul Timișoara Verde-Albastră, lăsat pentru finanțare din PNRR, are în vedere o rețea formată din canalele de desecare și cursurile de apă existente, pentru a le transforma în coridoare ecologice. Vegetația de pe malurile Begăi, acompaniate de-a lungul de Parcul Rozelor, Parcul Copiilor, Parcul Regina Maria, Parcul Uzinei, formează deja un bogat coridor verde.

Tomograf pentru copaci
Tomograf pentru copaci

Dar, până la realizările mari, care cer timp, pregătire și competență (sunt prevăzute inclusiv ateliere de specializare în horticultură), se pot face pașii mici: achiziționarea unui tomograf pentru diagnosticarea stării de sănătate a arborilor, fără să fie necesară vreo intervenție. Tomograful costă în jur de 150.000 lei și va permite toaletarea profesionistă sau tăierea copacilor, conform unor date obiective obținute prin senzori.

Respirația plămânului verde

Un raport al Direcției de Mediu din primăria Timișoara consemna că în perioada 2012-2016 s-au tăiat 9.098 arbori și s-au plantat 7.842. Ulterior s-au mai adăugat la statistică plantările făcute de alte direcții, într-o lipsă de coordonare devenită tradiție.

Sunt mai mulți ani de când administrațiile publice locale au fost obligate prin OUG 114/2007 să asigure, până în 2013, 26 mp de plămân verde pentru fiecare locuitor, așa cum cere Comisia Europeană. Primăriile sunt în continuare departe de acest normativ.

Statistica Băncii Mondiale din 2016 arăta că Timișoara nu depășea 16 mp. de zonă verde pe cap de locuitor, iar Aradul era în situația de a fi pierdut din spațiul verde, suprafața reducându-se la 7 mp. de locuitor. Mult mai bine stăteau Baia Mare, Suceava, Craiova, Miercurea-Ciuc, Oradea.

Călin Bibarț, primarul Municipiului Arad.
Călin Bibarț, primarul Municipiului Arad.

„Cel mai mare spațiu verde al orașului este Cimitirul Eternitatea, de 3 hectare”, a declarat pentru Europa Liberă Călin Bibarț, primarul Aradului. „Nu s-a pierdut nimic, ci s-au câștigat, prin proiecte, spații pentru parcuri și scuaruri verzi”, a adăugat el. Aradul ar avea 642 de hectare de spații verzi, cu esplanada de pe malurile Mureșului, cu Cetatea, bazele de agrement, cimitirele și condominiile. După socoteala primăriei, s-ar depăși 36 mp de locuitor. Depinde însă ce se include în calcul. Dacă se calculează pădurea Ceala, administrată de Romsilva, statisticile ies excelent. Și Timișoara pare să fi scăpat de grija normativelor europene, niciodată atinse până acum, după ce a preluat la sfârșitul anului 2020 Pădurea Verde în suprafață de 670 ha. Așa ajunge orașul de pe Bega de la 525 ha de zonă verde, adică sub 16 mp pe locuitor, la peste dublu, ceea ce înseamnă plămân verde de aproximativ 37-38 mp/cetățean.

De ce trenează Registrul verde la Timișoara și ce arată el la Arad

Pentru a administra în cunoștință de cauză patrimoniul verde al orașelor, întocmirea Registrului verde este și necesară și obligatorie, conform legilor în vigoare. Un Registru Local al Spațiilor verzi 1999-2001 a fost anulat în instanță de Asociația Peisagiștilor din România, filiala Vest, ca fiind neactualizat, incomplet și neconform cu legea din 2010. Sentința civilă nr. 385/2019 a Curții de Apel Timișoara obligă Consiliul local Timișoara să refacă registrul și să îl aducă la zi.

Întrebat de Europa Liberă în ce stadiu se află documentul, primarul Dominic Fritz a răspuns că se așteaptă un aviz de la Ministerul Mediului pentru a se lansa licitația pentru întocmirea Registrului verde. Asta înseamnă că va dura încă un an-doi inventarierea spațiilor verzi, a arborilor, arbuștilor decorativi etc., sau poate mai mult în condițiile în care „nu găsim cu ușurință specialiști pe care să îi atragem”, cum afirma primarul.

Reabilitarea Parcului Eminescu din Arad
Reabilitarea Parcului Eminescu din Arad

Pe site-ul primăriei din Arad registrul poate fi accesat limitat, doar pentru a afla câți oameni trăiesc într-o zonă și câți copaci le revin. Cel mai bine stau cartierele periurbane, cândva rurale, Bujac cu 6.500 locuitori și 15.000 de copaci și Grădiște cu 19.400 locuitori și 31.000 arbori, iar cel mai slab stă zona aeroportului cu 12.000 de locuitori și doar 3.500 arbori sau Aradul Nou, zonă de blocuri, locuită de peste 17.000 de cetățeni însă mai săracă în spații verzi, cu 12.800 de pomi.

Și arădenii au protestat de-a lungul anilor atunci când au văzut parcurile în pericol. Așa au salvat Parcul Eminescu, un parc centenar, de a fi transformat în parcare.

Gloria apusă a florarilor aristocrați

Supranumită „Orașul trandafirilor” sau „Orașul florilor”, precum și „Mica Vienă”, Timișoara a primit acest omagiu nu din rațiuni simbolice, ci dintr-o istorie factuală incontestabilă.

Bustul lui Wilhelm Mühle la Timișoara
Bustul lui Wilhelm Mühle la Timișoara

Povestea rozelor începe cel mai probabil sub dominația otomană a Banatului, când trandafirul adus de turci decora grădinile extinse din afara cetății. Călătorul Evlia Celebi notează că a găsit la Timișoara frumoase grădini de trandafiri. Devenit Oraș Liber Crăiesc după eliberarea de sub turci în 1716, Timișoara excelează în maluri înflorite mai ales după regularizarea Begăi de către inginerul Max Freimat, iar după dărâmarea zidurilor cetății, orașul mai câștigă 1.400 ha de teren înverzit.

La finele sec.al XIX-lea se construiesc primele parcuri, iar o ordonanță a municipalității îi obligă pe timișoreni să planteze pomi și flori în fața casei. Amenzile pentru distrugerea parcurilor erau usturătoare, între 2 și 50 de florini. Existaseră pedepse mult mai grele în secolul al XVIII-lea, sub guvernatorul Florimund de Mercy, când cei care distrugeau duzii de pe plantații puteau fi decapitați.

Dar, cei care au pus amprenta asupra istoriei horticole a Timișoarei au fost familiile Niemetz și Mühle. Sosit din Boemia în 1866, Wilhelm Mühle, florar priceput, a pus bazele unor întinse pepiniere și, împreună cu patronul Niemetz, cu a cărui fiică s-a căsătorit, au obținut prin încrucișări minunate soiuri de trandafiri cu nume sonore, ca Rosabunde, Imperial, Dame de Coeur, Belange, Bakara, iar mai târziu celebra Banater Rose.

Fiul, Arpad Mühle, a continuat opera familiei și a conceput în 1903 planurile pentru grădinile Sultanului Hamid, primind astfel rangul de „bey”, precum și proiectul Parcului Cișmigiu din București. Familia Mühle a editat timp de un deceniu o revistă a rozelor în maghiară și germană, cu șase apariții pe an, Rozsa Ujsag.

Casa Mühle înainte de dezastru
Casa Mühle înainte de dezastru

De la Timișoara plecau în fiecare zi în întreg imperiul 500.000 de fire de trandafiri, din peste 1.200 de soiuri. Abia mai târziu, în 1929, arhitectul Mihail Demetrovici a amenajat Rozariumul, azi Parcul Rozelor, după planurile lui Arpad Mühle.

Frumoasa poveste a florarilor din Timișoara vestiți în lume primește în zilele noastre o palmă a nepăsării și ignoranței: casa familiei Mühle a fost lăsată în paragină pentru a face loc unor clădiri mai actuale.

Casa Mühle în 2020 după ce a fost lăsată de noii proprietari să se distrugă
Casa Mühle în 2020 după ce a fost lăsată de noii proprietari să se distrugă

Timișorenii au ieșit în stradă, au cerut autorităților să ia măsuri, pentru a conserva casa care s-ar fi putut transforma într-un Muzeu al rozelor. Societatea civilă a obținut o sentință prin care proprietarul a fost obligat să readucă imobilul la starea inițială, ceea ce se întâmplă acum, după mulți ani de litigii, inclusiv cu primăria.

O sentință a obligat proprietarul să reabiliteze Casa Mühle
O sentință a obligat proprietarul să reabiliteze Casa Mühle

Se lucrează la reabilitarea fațadei clădirii, dar pe interior încă nu se execută lucrări majore. Cu toate că se respectă proiectul, îmi exprim regretul că un astfel de imobil, construit între anii 1866-1868, reprezentativ pentru istoria Timișoarei, nu se regăsește în proprietatea orașului, și să fi putut exista aici o casă memorială dedicată familiei Muhle”, transmitea în aprilie Cosmin Tabără, viceprimarul orașului.

Învățăturile pandemiei

În pofida neajunsurilor și crizelor, pandemia a adus și consecințe pozitive. După restricții de peste un an, instituțiile publice și cetățenii au început să reconsidere spațiile în aer liber ca loc de întâlnire pentru evenimente, pentru educație, pentru socializare.

Grădina urbană inaugurată de Universitatea de Vest din Timișoara
Grădina urbană inaugurată de Universitatea de Vest din Timișoara

Universitatea de Vest din Timișoara a inaugurat recent Grădina urbană UVT, un proiect de amenajare peisagistică și mobilare urbană a curții exterioare, destinate educației formale și informale. Studenții s-au apucat să dezvolte o mică grădină de legume, au pus gard fructifer și arbuști productivi, iar administrația universității a amenajat un amfiteatru pentru cursuri și un pavilion natural pentru evenimente.

Institutul Francez din Timișoara a deschis zilele acestea Jardin vivant, o grădină specială, un spațiu pentru activități culturale, educaționale și ludice în aer liber.

Jardin vivant - un concept al Institutului Francez din Timișoara
Jardin vivant - un concept al Institutului Francez din Timișoara

În Jardin vivant veți găsi un foișor pentru ateliere, cursuri, întâlniri culturale, o mini-scenă pentru spectacole, o căsuță în copac, o bibliotecă originală, spații cosy pentru lectură și relaxare și mult teren de explorat. Infrastructura este în curs de finalizare, însă grădina poate fi însuflețită numai de către voi!”, sună chemarea adresată copiilor și tinerilor pentru care a fost gândit spațiul.

***

XS
SM
MD
LG