Analiștii și oficialii europeni cu care a vorbit RFE/RL se îndoiesc că Beijingul va da curs apelurilor lui Macron către liderul chinez, Xi Jinping, de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să renunțe la cererile sale maximaliste pentru a pune capăt războiului care durează de aproape patru ani.
Deși bogată în simbolism și axată pe oportunități comerciale, vizita lui Macron a avut puține rezultate concrete. Experții spun că este puțin probabil ca sprijinul susținut al Chinei pentru Rusia pe tot parcursul războiului să se clatine și că Xi are puține motive să-și folosească influența asupra lui Putin pentru un plan de pace pe care președintele rus l-a respins, în esență.
Planul de pace inițial al SUA, format din 28 de puncte, pentru a pune capăt războiului din Ucraina părea să favorizeze puternic Rusia, deși propunerea a fost revizuită între timp pentru a ține mai mult cont de preocupările Kievului.
„Nu cred că există vreun motiv pentru Beijing să intervină și să încerce să pună capăt războiului”, a declarat Claus Soong, analist la think tank-ul MERICS din Berlin, pentru RFE/RL. „Europa nu are aceeași valoare pentru China ca Rusia.”
După o primire cu covor roșu și gardă de onoare militară la Beijing, pe 4 decembrie, Macron a avertizat, în cadrul întâlnirii cu Xi, cu privire la presiunea exercitată asupra sistemului politic internațional de războiul din Ucraina și la necesitatea de a ajunge la o pace durabilă.
„Ne confruntăm cu riscul dezintegrării ordinii internaționale care a adus pacea în lume timp de decenii și, în acest context, dialogul dintre China și Franța este mai important ca niciodată”, a declarat Macron.
Președintele francez l-a îndemnat, de asemenea, pe Xi să se alăture eforturilor europene pentru „a obține, cât mai curând posibil, cel puțin un armistițiu sub forma unui moratoriu asupra atacurilor care vizează infrastructura critică”. Xi nu a răspuns direct la apelul lui Macron, dar a spus că „China susține toate eforturile care vizează pacea” și a solicitat un acord pe care toate părțile să îl accepte.
Beijingul nu s-a referit niciodată la invazia pe scară largă a Moscovei din 2022 ca la un război, numind-o în schimb „conflict”. Și, deși mai mulți oficiali europeni au solicitat Chinei să țină Moscova sub control, poziția Beijingului a rămas neschimbată.
„China poate provoca daune economice foarte grave UE”, a declarat Yurii Poita, de la Centrul pentru Studii privind Armata, Conversia și Dezarmarea din Kiev, pentru RFE/RL. „De aceea, apelurile lui Macron către China de a influența Rusia sunt în mare parte simbolice. Nimeni în Europa nu crede că Beijingul va da curs acestor apeluri.”
De ce a mers Macron în China
Aceste legături economice au fost, de asemenea, un motiv cheie pentru deplasarea lui Macron, care s-a încheiat pe 5 decembrie cu o vizită turistică în orașul Chengdu din sud-vestul țării, împreună cu Xi.
Înaintea călătoriei, oficialii francezi au împărtășit reporterilor din Bruxelles noi date privind dezechilibrul comercial „semnificativ” dintre Franța și China, indicând un deficit de 47 de miliarde de euro (54 de miliarde de dolari), dublu față de acum zece ani.
Oficialii au declarat că „obiectivul lor este de a reechilibra aceste fluxuri [comerciale]” în timpul vizitei, Macron fiind însoțit de 35 de șefi ai marilor companii franceze – de la producători de coniac la mărci de lux.
O întâlnire în capitala chineză, pe 4 decembrie, a avut ca rezultat doar 12 acorduri de cooperare care acoperă domenii precum îmbătrânirea populației, energia nucleară și conservarea panda, fără a fi dezvăluită suma totală implicată.
Cele 27 de state membre ale UE înregistrează, în ansamblu, un deficit comercial masiv cu China: peste 300 de miliarde de euro (348 miliarde de dolari) anul trecut.
Analiștii spun că Beijingul ar putea folosi relațiile de prietenie cu Franța pentru a-și extinde influența în cadrul UE, dar în prezent este limitat de incapacitatea sa de a oferi Parisului concesii majore.
Nu se preconizează că o comandă mult așteptată de 500 de avioane Airbus va fi onorată, deoarece aceasta ar putea afecta influența Beijingului în negocierile comerciale în curs cu Statele Unite, care presează China să plaseze noi comenzi de avioane Boeing fabricate în SUA.
Xi nu și-a asumat niciun angajament de a ușura condițiile pentru producătorii francezi de coniac sau de carne de porc, deoarece acest lucru ar slăbi poziția de negociere a Beijingului cu Bruxelles în ceea ce privește tarifele aplicate vehiculelor electrice fabricate în China.
În ciuda acestor obstacole, Soong, de la think tank-ul MERICS, afirmă că Macron are în continuare „un motiv evident” să apeleze la Beijing, întrucât oficialii din administrația președintelui american Donald Trump cer din ce în ce mai mult să se acorde atenție emisferei occidentale.
„Macron trebuie să profite de legăturile sale cu China și să vadă ce poate obține din această relație”, a afirmat Soong.
„Prietenia calculată” dintre China și Rusia
China rămâne una dintre principalele piețe pentru exporturile europene – de la aviație la produse chimice industriale – și a devenit și mai importantă după impunerea tarifelor americane asupra importurilor europene.
China este, de asemenea, principalul furnizor european de materii prime și elemente rare, ceea ce o face indispensabilă pentru lanțurile de aprovizionare strategice ale continentului.
Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, care a vizitat Beijingul la începutul lunii noiembrie, a declarat pentru RFE/RL că dialogul cu China are încă un scop, chiar dacă Beijingul este „principalul facilitator” al capacității Rusiei de a purta război, un comentariu pe care l-a transmis omologilor săi chinezi în timpul călătoriei sale.
China a susținut că este neutră în război, dar a continuat să-și aprofundeze legăturile politice și economice cu Rusia. Kievul și aliații săi occidentali se plâng de mult timp că Beijingul a furnizat Moscovei produse cu dublă utilizare care pot fi folosite pe câmpul de luptă împotriva Ucrainei. China este, de asemenea, principalul client al petrolului din Rusia.
În ciuda acestui fapt, China rămâne profund implicată în Europa, care este una dintre cele mai mari piețe pentru produsele sale. „Este un avantaj pe care trebuie să îl folosim pentru a convinge China să nu mai sprijine Rusia”, a afirmat Tsahkna.
Modul în care Europa poate aplica această pârghie rămâne o întrebare deschisă.
Ministrul chinez de externe Wang Yi a vizitat Moscova săptămâna aceasta și s-a întâlnit cu omologul său rus Serghei Lavrov, trecând chiar pe la ambasada SUA pentru a-i saluta pe trimisul special al SUA Steve Witkoff și pe ginerele lui Trump, Jared Kushner, pe 2 decembrie, în timp ce aceștia se întâlneau cu oficiali ruși pentru discuții privind încheierea războiului din Ucraina.
Înaltul diplomat chinez s-a aflat la Kremlin pentru ceea ce a fost anunțat ca fiind discuții strategice de rutină, dar momentul ales coincide cu noua inițiativă diplomatică a SUA de a pune capăt războiului.
„Este o prietenie calculată”, a declarat Nataliia Butyrska, de la think tank-ul New Europe Center din Kiev, pentru RFE/RL. „China nu are niciun interes ca Rusia să se întoarcă în tabăra occidentală. Are nevoie de resursele Rusiei și de rolul acesteia în opoziția comună față de Occident.”
Nicolas Tenzer, fost oficial francez și cercetător principal la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, spune că „China folosește Rusia ca instrument pentru a fragmenta Occidentul”.
„[Xi] dorește cu siguranță să rescrie complet ordinea internațională”, a spus Tenzer. „Xi se teme, de asemenea, de un fel de contagiune democratică, la fel ca toți dictatorii. Și din acest motiv, cred că Xi îl susține pe Putin”.
Tenzer a adăugat că China dorește să mențină legăturile economice puternice cu Europa, deoarece acest lucru ar ajuta Beijingul să se protejeze de eventuale sancțiuni în cazul în care ar ataca Taiwanul – insula autonomă pe care Beijingul o revendică și pe care a promis să o alipească, inclusiv prin forță, dacă va fi necesar.
Beijingul a căutat sprijinul Franței în privința Taiwanului în timpul vizitei lui Macron, pe fondul unei dispute diplomatice tot mai acute cu Tokyo. Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a sugerat luna trecută că un conflict privind Taiwanul ar putea reprezenta o amenințare existențială pentru Japonia.
Macron nu a abordat public problema Taiwanului în timpul vizitei sale, dar oficialii europeni urmăresc cu atenție tensiunile din regiune, conștienți că un război prelungit în Ucraina ar putea slăbi simultan Rusia și Occidentul și ar putea distrage atenția de la China și Indo-Pacific.
„China își dezvoltă capacitățile militare mult peste ceea ce are nevoie pentru autoapărare sau apărare. Așadar, întrebarea este întotdeauna: de ce?”, a declarat ministrul de externe al Letoniei, Baiba Braze, pentru RFE/RL, în marja reuniunii miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles, din 3 decembrie.
„De asemenea, vedem clar că China permite războiul Rusiei în Ucraina. Este important să prezentăm aceste provocări Chinei într-un dialog deschis. Rusia nu este China, China nu este Rusia”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
