Linkuri accesibilitate

 
Politicienii radicali relansează campania anti-Soros în România. Ce urmăresc?

Politicienii radicali relansează campania anti-Soros în România. Ce urmăresc?


Numele lui George Soros e folosit de anti-occidentali pentru a desemna curente liberale & progresiste și pe cei care, prin companii, ONG-uri, presă, promovează valori precum libera circulație și egalitatea de șanse. Fundația Soros România s-a închis în 2017. Foto: Paris, 2018.
Numele lui George Soros e folosit de anti-occidentali pentru a desemna curente liberale & progresiste și pe cei care, prin companii, ONG-uri, presă, promovează valori precum libera circulație și egalitatea de șanse. Fundația Soros România s-a închis în 2017. Foto: Paris, 2018.

Decizia administrației Trump de a desființa Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) se dovedește a fi prilejul pentru reluarea mai vechilor conspirații legate de miliardarul George Soros, de către suveraniștii români. Amenințări, liste negre, îndemnuri la ură apar frecvent.

Dacă va ajunge președinte în urma alegerilor din luna mai, politicianul extremist Călin Georgescu spune că una dintre primele măsuri va fi desființarea „rețelei Soros”. Cine e aceasta , ce este, de fapt „rețeaua Soros” și care ar fi pericolul reprezentat de ea, nu a mai spus.

„Din punctul meu de vedere, în prima zi oficială, toată rețeaua Soros va fi interzisă personal de către mine. (…) Se cunosc, îi știm deja. Lucrurile sunt foarte clare și este important însă că acest cancel culture n-a venit pe un teren viran. În momentul în care distrugi educația unui popor, ai țara în mână”, a susținut Călin Georgescu la Realitatea Plus, post de televiziune care îl promovează constant.

Președintele Consiliului Național de Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, spune pentru Europa Liberă că, prin astfel de declarații, Georgescu vrea să-și țină aproape electoratul care începe să se vadă ca o cetate asediată.

„Din punctul meu de vedere se dorește a se menține o stare de pericol, o stare în care mereu avem dușmani, împotriva cărora unii candidați, cum este domnul Georgescu, luptă. Prin această metodă menține sau cel puțin are intenția de a menține propriul electorat legat de de persoana sa”, ne spune Csaba Asztalos.

Mesajul lui Călin Georgescu a fost preluat din zbor de un faimos cont american de X, Inevitable West, care l-a postat împreună cu un citat: „Avem modalități de a face acest lucru. Știm cine sunt, e foarte clar”.

„România își merită propria suveranitate!”, a replicat Elon Musk însuși, miliardarul american numit șef al DOGE (Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală), cel care pare, în acest moment, oficialul cel mai apropiat de președintele Trump.

Președintele Donald Trump ascultă în timp ce Elon Musk, alături de fiul său, vorbește în Biroul Oval de la Casa Albă, marți, 11 februarie 2025.
Președintele Donald Trump ascultă în timp ce Elon Musk, alături de fiul său, vorbește cu jurnaliștii în Biroul Oval de la Casa Albă, marți, 11 februarie 2025.

Ulterior, Elon Musk a redistribuit și un mesaj al lui Mario Nawfal, gazda unui celebru show despre criptomonede, prin care acesta susține că judecatoarea CCR Elena Simina Tănăsescu, care ar avea legături cu „rețeaua Soros”, ar fi principala responsabilă de hotărârea Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 de a anula întregul proces electoral din România privind alegerea președintelui.

Postarea lasă să se înțeleagă că anularea turului II al prezidențialelor - unde așa-numitul candidat independent, Călin Georgescu, intra ca favorit - a fost cauzată de apartenența judecătoarei, ex-consilier al președintelui Klaus Iohannis în probleme juridice, la rețeaua Soros.

E de amintit însă că decizia anulării alegerilor a fost luată în unanimitate, iar președinte al Curții Constituționale este judecătorul Marian Enache.

Mario Nawfal este cel mai urmărit jurnalist de pe rețeaua X din lume și a recent venit în România pentru interviuri cu suveraniștii Călin Georgescu și George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor.

Nawfal a comentat anularea alegerilor din România. „De ce? Candidatul anti-sistem a câștigat fără nicio strângere de fonduri și fără sprijinul lui Soros, șocând UE”, a scris Nawfal pe X.

Astfel de comentarii în contextul anulării alegerilor din România nu sunt o noutate. Ele alcătuiesc contextul în care însuși vicepreședintele american J.D. Vance a vorbit la München pe această temă, spunând că anularea s-a făcut pe baza unor „suspiciuni șubrede”.

Nu este prima oară când Musk, personaj foarte importat în administrația Donald Trump, ia poziții împotriva Fundației Soros.

În 2023, Elon Musk declara: „Organizaţia Soros pare să nu dorească nimic mai puţin decât distrugerea civilizaţiei occidentale”.

Musk și-a anunțat anterior susținerea pentru extremiștii de dreapta din Germania, reprezentați de Alternativa pentru Germania (AfD), ca și pentru politicianul radical Nigel Farage din Marea Britanie, inițiatorul referendumului Brexit.

De altfel, susținerea unor politicieni de acest tip pare să facă parte din noua strategie de politică externă a administrației Trump.

După ce i-a criticat pe liderii europeni pentru lipsa democrației, inclusiv în sensul în care la München nu au fost invitați reprezentanți ai partidelor extremiste, vicepreședintele american, JD Vance a avut o întrevedere, vineri, în a aceeași zi cu discursul critic la adresa democrațiilor europene, cu lidera partidului de extremă dreaptă AfD, Alice Weidel.

Potrivit Der Spiegel, discuțiile dintre JD Vance și Alice Weidel au durat peste 30 de minute. Vicepreședintele american nu a avut și o întâlnire separată cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

Elon Musk a împins însă lucrurile și mai departe, în ianuarie, când a purtat o discuție de 75 de minute, în direct, cu Alice Weidel, iar la final i-a îndemnat fără echivoc pe germani să voteze cu AfD la alegerile viitoare, relatează BBC.

Și tot în ianuarie, Elon Musk a vorbit la mitingul AfD, demonstrându-și susținerea fără echivoc pentru partidul de extremă dreaptă în alegerile care vor avea loc duminica aceasta, relatează The Guardian.

Toate aceste poziționări, considerate o implicare directă în alegerile din Germania, au fost criticate aspru de cancelarul Olaf Scholz.

Campania anti- Soros, boală veche în România

În România, figura miliardarului Soros se suprapune în ultima perioadă cu figura dușmanului din exterior care schimbă guverne și se implică în alegeri, totul sub pretextul susținerii democrației și a reformelor.

Campania împotriva lui Soros nu este însă o noutate, a început din anii 1990 și a fost reluată sistematic în diverse momente politice tensionate de-a lungul celor 35 de ani care au urmat Revoluției Române din 1989.

Multimilionarul american, Georges Soros a finanțat multe organizații civice menite să încurajeze libertatea de exprimare, participarea civică, răspunderea oficialilor în fața alegătorilor, egalitatea de șanse și în fața legii.
Multimilionarul american, Georges Soros a finanțat multe organizații civice menite să încurajeze libertatea de exprimare, participarea civică, răspunderea oficialilor în fața alegătorilor, egalitatea de șanse și în fața legii.

S-a caracterizat întotdeauna prin agresivitate, acuze nefondate și un discurs al urii care lovea în principal în vectori de opinie, politicieni reformiști sau presa nealiniată guvernanților vremelnici.

Ca o constantă, astfel de campanii au avut loc mai ales în timpul guvernărilor PSD. De pildă, în 2017, liderul acestui partid, care controla de facto guvernul, Liviu Dragnea, declara că Soros a finanțat doar „acțiuni care nu au făcut bine României”.

Era momentul în care zeci de mii de protestatari se adunau în Piața Victoriei, unde se află sediul Guvernului României, ca să ceară anularea Ordonanței 13, considerată un atentat la independența Justiției prin modificarea prevederilor legii penale, care vizau persoane acuzate de corupție la nivel înalt, inclusiv pe Liviu Dragnea.

„Eu am ceva cu Soros. Acest om, fundațiile și structurile pe care le finanțează încă din 1990, a finanțat răul în România. A finanțat acțiuni care nu au făcut bine României”, declara Dragnea într-o emisiune la Antena 3.

O altă denumire peiorativă, asociată termenului de „soroșisti” ( asociat Occidentului, cosmopolit, favorabil minorităților, inclusiv celor din comunitatea LGBT etc) a fost acela de „tinerii frumoși și liberi”. La manifestația maraton din Piața Victoriei participau mulți profesioniști din corporații occidentale prezente în România, adică companii în care cultura diversității este prezentă exact ca în țările de origine.

Deci, faptul că în pre-campania electorală pentru prezidențialele din mai a fost reluată campania „antisorosiști” nu trebuie să mire, mai ales că în ultimii ani acest tip de propagandă a circulat intens în țările din Europa de Est.

Liste negre cu sorosiști și usaidiști

Pe lângă obișnuitele alegații legate de sorosiști, de data aceasta lucrurile s-au combinat cu înghețarea activității USAID - decizia administrației de la Casa Albă de a închide programe umanitare și de educație prin Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Globală.

În spațiul public circulă o listă cu așa-ziși sorosiști și „usaidiști”, un talmeș-balmeș cu ziariști, ong-iști, foști politicieni, oameni de cultură.

Acuzele principale: au făcut „politici progresiste”, au promovat „vaccinarea cu un ser experimental și pe reprezentanții LGBTQ drept nouă aristocrație”, i-au ajutat pe „bieții ucraineni” și au „decredibilizat Biserica Ortodoxă Română și morala creștină”.

USAID, cel mai mare donator unic din lume

În anul fiscal 2023, SUA au plătit 72 de miliarde de dolari în întreaga lume pentru diverse programe, de la sănătatea femeilor în zonele de conflict și până la acces la apă curată, tratamente împotriva HIV/SIDA, securitate energetică și activități anticorupție. Agenția a asigurat 42% din tot ajutorul umanitar urmărit de Națiunile Unite în 2024.

Cristina Guseth, directoarea Freedom House Romania (o organizație civică americană de factură conservatoare) se află și ea pe această listă de „progresiști” și „soroșiști”.

Ea spune pentru Europa Liberă că toată campania anti-Soros se bazează pe propagarea intenționată de informații false cu privire la activitatea ONG-urilor, inclusiv a Freedom House România.

Această campanie anti-Soros are un substrat puternic antisemit.
Cristina Guseth, directoarea Freedom House Romania

„Cei care răspândesc la anumite televiziuni astfel de informații nu fac jurnalism, ci dezinformează cu rea- credință publicul. Este de fapt o campanie de instigare la ură împotriva unor organizații neguvernamentale care sunt acuzate că lucrează cu foarte mulți bani, ceea ce este total fals.

Realitatea este că aceste organizații sunt nevoite să intre în competiție cu ONG-uri din toate celelalte 26 de state membre ale UE pentru a putea obține finanțări de la Comisia Europeană, din care plătesc taxe la zi statului român, spre deosebire de acele televiziuni care ne defăimează în mod regulat”, declară pentru Europa Liberă Cristina Guseth.

Directoarea Freedom House spune că au fost sesizate instituțiile abilitate precum CNA și CNCD de fiecare dată când au fost prezentate informații false cu privire la activitatea ONG-ului și avertizează că acțiunile vor continua în instanță.

Pe lista neagră a sorosiștilor și usaidiștilor figurează și mulți ziariști de la entități media independente, precum Recorder sau PressOne. Acestea au explicat, la rândul lor, cauzele acestei campanii și de unde provin sursele lor de finanțare - publice, de altfel, cu mult înainte de alegerile prezidențiale tensionate, apoi anulate, din România.

Directorul Expert Forum, Sorin Ioniță, scrie într-o postare pe Facebook că în „epoca post-adevăr au pornit o bizară cruciadă ideologică contra USAID şi contra progresismului finanţărilor”.

Sorin Ioniță susține că cei care au acționat sau pronunțat contra programelor USAID se numără printre beneficiarii programelor lui: „Elon Musk, care a luat bani USAID prin firmele sale (şi nu doar USAID, dar şi de la alte agenţii ale statului american căruia vrea acum să-i taie bugetul). Călin Georgescu, care a luat bani USAID ca şef al Centrului de Dezvoltare Durabilă, un QUANGO progresist-globalist împins în faţă de statul RO secu (PSD si preşedinţia Iliescu) care a tocat ani de zile bani publici ca să promoveze agenda de stânga-verde”.

De ce tac instituțiile statului în privința îndemnurilor la ură

Campania împotriva așa-zișilor sorosiști a început acum vreo două luni și este purtată în principal de Călin Georgescu și de susținătorii acestuia.

Politicienii sau instituțiile statului nu au luat însă atitudine. Este adevărat că în multitudinea de declarații riscante făcute de Călin Georgescu - de la cele privind împărțirea Ucrainei la cele care relevă susținerea clară a lui Vladimir Putin - este greu de făcut o selecție.

Pe de altă parte, discursurile urii/ hate speech și ignorarea acestuia este riscantă și încurajează derapaje din ce în ce mai agresive.

Majoritatea politicienilor încearcă să se lipească acestui trend pornit din Statele Unite.
Csaba Asztalos, președintele CNCD

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, spune pentru Europa Liberă că ar putea pune în discuția Consiliului ultimele declarații ale lui Călin Georgescu, cele legate de așa-numită „rețea Soros”.

Acest tip de declarații sunt la limita penalului, pentru că sunt o formă de incitare, este vorba de articolul 369 din Codul Penal care cuprinde și opinia de specialitate, explică președintele CNCD.

Csaba Asztalos spune pentru Europa Liberă că, prin astfel de mesaje, Călin Georgescu și nu numai încearcă să se lipească „de tot acest tsunami de trumpism care este unul de falsă libertate a exprimării, pentru că libertatea de exprimare presupune responsabilitate”, adică inclusiv și respectarea libertății celorlalți.

Csaba Ferenc Asztalos
Csaba Ferenc Asztalos

„Nu vedem această responsabilitate din partea acestor noi formatori de opinie, ca să fiu elegant, și reprezentanților rețelelor sociale care s-au trezit într-o Europă în care nu există această libertate absolută și e bine să nu existe, în care s-au pus reglementări. S-au trezit într-o Europă care a aplicat amenzi, este pe cale să finalizeze anumite investigații și e posibil să aplice alte restricții și alte amenzi, ceea ce înseamnă că afectează acest business”, afirmă Csaba Asztalos.

Călin Georgescu amenință judecătorii CCR

Campania anti-Soros nu este însă sigura formă de presiune pusă de suveraniști asupra celor care nu le împărtășesc opiniile sau iau decizii care le sunt nefavorabile.

În România, Curtea Constituțională este un văzută de suveraniști drept un inamic, fiind cea care a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut.

Călin Georgescu a lansat duminică seara, 16 februarie, la postul Realitatea Plus, o serie de amenințări la adresa judecătorilor Curții Constituționale, spunând că, în cazul în care va ajunge președinte, va înființa o comisie care să îi judece pe cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României.

„Va fi cu siguranță o comisie la cel mai înalt nivel, care să analizeze toate aceste abuzuri, care înseamnă înaltă trădare de țară și atentat la siguranța națională. Nu ne jucăm cu astea”, a amenințat Călin Georgescu.

Protest împotriva CCR organizat de AUR
Protest împotriva CCR organizat de AUR

Până atunci însă, suveraniștii fac presiuni în stradă împotriva CCR, nu doar prin proteste, ci și prin panouri cu figurile judecătorilor pe care scrie „trădător”. Europa Liberă a văzut chipurile judecătorilor CCR expuse în Piața Victoriei, sub acest apelativ. Nu e clar cine le-a afișat, dar fotografiile au fost retrase de jandarmi.

Acum două zile, Diana Șoșoacă, lidera partidului SOS, care a fost împiedicată de Curtea Constituțională să candideze la Președinție din cauza repetatelor sale declarații antisemite, a dat năvală în biroul unui judecător CCR pe care l-a amenințat și insultat.

Călin Georgescu a dat mesaje și pentru anumite persoane din Serviciul Român de Informații, susținând că „începând de astăzi, nu mai este valabilă oferta mea de pace pentru statul paralel.”

Nu este prima oară când Călin Georgescu vorbește despre, așa cum a arătat Europa Liberă, cu altă ocazie.

Conspirația Soros bântuie Europa

Narațiunea „dușmanului”, a „străinului” rău intenționat infiltrat în cetate și, deci, nelegitim, a fost însă preluată din Rusia lui Putin și are rolul de a amplifica violența și a controla prin frică societatea, remarcă mulți observatori. Astfel de etichetări a unor intelectuali, ziariști, scriitori, membrii în organizații neguvernamentale, în general a unor persoane publice cu vederi liberale, au ca scop manipularea opiniei publice în interes politic.

A fost folosită de liderul iliberal al Ungariei, Viktor Orban, care a expulzat Universitatea Central Europeană din Budapesta, universitate înființată și finanțată pe banii lui George Soros, una din cele mai serioase centre de cercetare din Europa Centrală și de Est, inclusiv în privința traumelor provocate de dictaturile comuniste.

Un afiș al cu George Soros cu inscripția „Consultare națională despre planul lui Soros – Nu o lăsați să treacă fără cuvinte”, Budapesta, pe 16 octombrie 2017.
Un afiș al cu George Soros cu inscripția „Consultare națională despre planul lui Soros – Nu o lăsați să treacă fără cuvinte”, Budapesta, pe 16 octombrie 2017.

Orban a anunțat că toți jurnaliștii care au lucrat în instituții media finanțate din fonduri străine vor fi tratați ca agenți străini, exact cum a procedat și Vladimir Putin în Rusia.

Zilele trecute, liderul de la Budapesta a spus că Europa trebuie să iasă de sub „ocupația noii oligarhii” a „frontului progresist unit” finanțat de Soros și a avertizat că vine „ tornada Trump”, care va schimba totul.

În Bulgaria, Delian Peevski, liderul Mișcării pentru Drepturi și Libertăți - Un Noul Început (DPS-NN0), a declarat că, dacă ajunge la putere, „va curăța Bulgaria de sorosiști”.

Despre George Soros

George Soros, om de afaceri şi filantrop maghiaro-american, a fost subiectul mai multor teorii ale conspiraţiei antisemite. Fundaţia sa, Open Society Foundations, care sprijină grupurile societăţii civile, inclusiv unele care lucrează pe probleme care ţin de siguranţa şi bunăstarea migranţilor, a refugiaţilor şi a solicitanţilor de azil, este o ţintă obişnuită a extremei drepte.

Numele lui George Soroș este frecvent utilizat de propaganda rusă ca simbol al „influenței externe în occident”.

În România Fundația pentru o Societate Deschisă finanațată de Geroge Soros s-a închis în 2017. Acum doi ani, Soros și-a anunțat angajații din Europa că vrea să se retragă din UE și să se concentreze asupra altor locuri din lume.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

XS
SM
MD
LG