Preşedintele francez a investit capital politic în Europa Centrală și de Est, o regiune de slab interes pentru predecesorii săi, unde puterea economică a Germaniei și ponderea militară a Statelor Unite dețin de mult timp o influenţă mai mare decât Parisul, scrie Politico.
Curtoazia lui Macron faţă de regiune a inclus mai multe vizite, un efort extins al partidului său de a găsi parteneri acolo, și mai recent, de a susține candidați din România și Bulgaria pentru posturi de conducere internaționale.
Lui Macron nu-i va fi ușor să răstoarne alianțe de lungă durată, iar unele dintre politicile sale de până acum au fost văzute ca fiind clar neprietenoase cu Estul. Însă, în calitate de relativ nou-venit care nu face parte din niciuna dintre cele mai mari două familii politice ale continentului, Macron și ajutoarele sale știu că trebuie să înființeze o rețea de aliați în toată Europa, pentru a-și maximiza influența.
Abordarea extinsă spre Est face parte dintr-o strategie mai largă de creare de legături cu forțele politice pe care Macron le consideră drept cel puțin parțial similare ca viziune. El a cultivat relații cu liderii de centru-stânga ai Spaniei și Portugaliei și cu premierii liberali ai Belgiei și Olandei - alianțe care au fost pe deplin afişate în timpul negocierilor pentru posturile de conducere din UE, în această vară.
„Este un ecosistem pe care îl punem la punct, care este favorabil agendei politice a președintelui", a declarat Stéphane Séjourné, fost consilier al lui Macron, care conduce acum delegația formaţiunii Renaissance (Renaşterea) a liderului francez în Parlamentul European, parte a grupului liberal-centrist Renew Europe (Reînnoim Europa).
Acea agendă, așa cum a subliniat Macron atunci când a pledat pentru o „Renaștere europeană”, la începutul acestui an, constă într-o integrare mai mare a UE, o politică comună de apărare și securitate consolidată și o prezență mai puternică a UE pe scena internațională, în negocierile comerciale și în stabilirea normelor climatice și de concurență. Este, de asemenea, o agendă mai puțin liberală în ceea ce privește economia, comerțul, concurența și piața unică, decât ar dori o serie de guverne ale UE, inclusiv unele din Est.
Cu siguranţă, Macron nu s-a împrietenit cu unii lideri din regiune. El a mustrat guvernul Poloniei - de departe cel mai mare membru al UE din Europa Centrală și de Est - și pe cel al Ungariei, pentru regrese democratice. Cel puțin în Polonia, el nu a reușit să reunească jucători politici importanți care să se alăture alianței sale centriste.
Dar adesea alianțele lui Macron în Est nu au fost concentrate asupra liderilor guvernamentali. În schimb, „locotenenții” săi au cultivat relații cu partidele și alegătorii care s-ar putea simți deziluzionați de acei lideri și de opiniile lor naționaliste. Cu alte cuvinte, oamenii aşa cum îi vede Macron - tineri, educați, urbani, entuziaşti social liberali ai UE.
Pe termen mai lung, tabăra lui Macron pariază că astfel de alianțe vor spori șansele de a putea intra în confruntarea din următoarele alegeri pentru Parlamentul European cu cei doi mari jucători, Partidul Popular European, de centru-dreapta, și Partidul Socialiştilor Europeni, de centru-stânga. Când Macron a lansat 'Renașterea', înaintea alegerilor europene din luna mai, a spus clar că o vede acest lucru ca pe o mișcare pan-europeană, nu limitată doar la Franța. Anii următori vor dezvălui dacă Macron va profita de un decalaj major de pe piața politică a Europei Centrale și de Est sau va rămâne, în cel mai bun caz, un jucător de nișă.
Sensibilităţi de rangul doi
Pentru a atrage un număr mare de oameni din regiune, Macron va trebui să alunge ideea că vrea să ia din puterea Europei Centrale și de Est și să creeze o UE cu două niveluri, cu un nucleu de țări din vestul Europei aflat la butoane.
Există o "percepție că Macron dorește să schimbe Europa prin intermediul mai multor integrări sau prin introducerea de membri UE de rangul al doilea, iar europenii din Europa Centrală și de Est sunt foarte siguri că ei vor fi membri de rangul al doilea", a declarat Vessela Tcherneva, director adjunct al think tank-ul Consiliului European pentru Relații Externe.
Apelul lui Macron în Est a fost afectat de efortul său de a reforma normele UE privind lucrătorii detașați, care a fost văzut pe scară largă ca o încercare de a le îngreuna celor din regiune posibilitatea de a lucra în Franța și în alte țări vest-europene.
Tcherneva, fost purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Bulgariei, a declarat că Macron are alte obstacole de depășit - inclusiv neglijarea de lungă durată de către Franța a regiunii, ca și influența economică a Germaniei acolo.
„A existat un hiatus foarte lung", a spus ea, adăugând legăturilor economice ale Franței cu regiunea "le lipsește densitatea" celor ale Germaniei, care este partenerul economic dominant pentru Europa Centrală. Dar, a spus Tcherneva, există spațiu pentru ca Franța să construiască alianțe în domenii precum securitatea cibernetică, inteligența artificială și diplomația.
Nicolas Tenzer, un francez expert în afaceri strategice, a declarat că Macron trebuie să demonstreze că înțelege istoria est-europenilor, preocupările lor cu privire la Rusia și importanța garanțiilor de securitate ale SUA. „Există o oportunitate reală pentru Franța de a face ceva, dar [Macron] trebuie să demonstreze mai bine un fel de empatie pentru ceea ce ei au experimentat în timpul trecutului lor comunist", a spus el. „Unii din Europa de Est sunt derutaţi de relația sa cu Rusia și se tem de orice fel de asemenea împăcare. De asemenea, ei se întreabă dacă, prin planurile sale privind apărarea europeană, Macron nu cumva va slăbi reala garanție de securitate [pe care ei o au] din partea NATO".
Strategia (ocupării) posturilor
Cel puţin Macron le-a transmis un semnal europenilor din Europa Centrală și de Est că îi are în vedere, cu o serie de numiri politice de nivel înalt, în ultimele luni.
Românul Dacian Cioloş, fost prim-ministru, a fost ales lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, în mare parte datorită partidului Renaissance (Renaşterea).
Sprijinul lui Macron a fost, de asemenea, esențial în nominalizarea Kristalinei Georgieva a Bulgariei drept candidată a Europei pentru a conduce Fondul Monetar Internațional, în fața candidatului principal, olandezul Jeroen Dijsselbloem, care avea sprijinul Berlinului.
Și, într-un demers care ar fi fost de neimaginat până de curând, Macron a decis să o sprijine pe românca Laura Codruţa Kövesi pentru ocuparea postului de procuror al UE, în faţa candidaturii propriului competitor al Franţei, Jean-François Bohnert.
Ultimele două mișcări au avut loc după ce niciunul dintre estici nu a fost nominalizat pentru a ocupa niciunul dintre cele mai înalte cinci posturi în UE - președinții Comisiei Europene, Consiliului, Parlamentului și Băncii Centrale și Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă.
Susținerea lui Georgieva și a lui Kövesi le permite susținătorilor lui Macron să revendice faptul că el îi tratează pe europenii din Europa Centrală și de Est într-un mod în care ceilalți lideri ai UE nu o fac.
„Dacă țările estice au întotdeauna impresia că, în timpul nominalizărilor la funcțiile de vârf, nu au niciodată șansa de a câștiga sau de a avea pe cineva care să le reprezinte, acest lucru nu va îmbunătăți situația, ci va accentua diviziunea [în cadrul UE]", a declarat un diplomat francez de rang înalt.
Cu mult înainte de acele negocieri, Macron acordase deja mai multă atenție Estului decât predecesorii săi. La trei luni de la preluarea mandatului prezidențial în 2017, Macron a vizitat România și Bulgaria, care nu mai fuseseră vizitate de un președinte francez de 10 ani. Acum la jumătatea mandatului, el a vizitat deja jumătate dintre membrii ex-comunişti ai UE din Europa Centrală și de Est.
Și nu este doar Macron. Membrii formaţiunii Renașterea au străbătut Europa de Est în perioada premergătoare alegerilor europene, pentru a construi alianțe și a-și aduce partenerii într-un grup nou în Parlamentul European, care a devenit Renew Europe.
„Faptul că au mers acolo înseamnă că există o recunoaștere a unui partener, a unui partener privilegiat, chiar dacă nu sunt în guvern", a spus Séjourné, referindu-se la legăturile pe care Renașterea le-a construit cu partide precum Partidul PLUS din România, Momentum din Ungaria și Partidul Reformei din Estonia.
„Avem bătălii comune pentru progresism, lupta împotriva democrațiilor iliberale, o concepție a democrației... Avem, de asemenea, dorința de a remodela peisajul politic din aceste țări, aşa cum LREM [partidul lui Macron] (La Republique En Marche) a făcut în Franța", a spus Séjourné, citat de Rador.
Facebook Forum