Linkuri accesibilitate

Polonia și Ungaria au acceptat condiționarea fondurilor UE de respectarea statului de drept


Premierul ungar Viktor Orban (dreapta) și cel polonez, Mateusz Morawiecki (stânga)

Polonia și Ungaria au acceptat introducerea mecanismului privind corelarea fondurilor europene de statul de drept, a anunțat joi seară europarlamentarul Siegfried Mureșan înainte de reuniunea Consiliului European la începutul căreia urma să se facă anunțul.

Astfel, adoptarea la timp și intrarea în vigoare a Bugetului Multianual al Uniunii Europene pentru următorii 7 ani la 1 ianuarie 2021 nu mai este în pericol.

„Mâine dimineață reprezentanții permanenți ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor confirma acordul pe Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021 - 2027 și pe mecanismul privind corelarea fondurilor europene de statul de drept. După ce ambasadorii confirmă acordul pe cele două documente, ele vor fi trimise în Parlamentul European. Noi vom vota imediat cele două acorduri, la începutul săptămânii viitoare în Comisia pentru bugete a Parlamentului European și miercuri în plenul Parlamentului European”, a explicat europarlamentarul PNL.

Acordul pe buget include toate fondurile europene obținute pentru România la Consiliul European din luna iulie. În plus, include câteva creșteri de fonduri la programe europene obținute de Parlamentul European de pe urma cărora va beneficia și România. Este vorba de creșteri pentru Programul de burse Erasmus+, Programul European de Sănătate, consolidarea frontierei externe a Uniunii Europene.

După votul în Parlamentul European, acordul final va fi trimis la Consiliul de Miniștri ai Uniunii Europene unde va fi adoptat în unanimitate până la finalul anului. Din acel moment, Bugetul multianual al Uniunii Europene pe următorii 7 ani devine literă de lege.

Odată ce aceste lucruri se întâmplă, rezultatele vor fi următoarele:

Bugetul Uniunii Europene pe următorii 7 ani intră în vigoare la 1 ianuarie 2021 exact așa cum a fost prevăzut, iar banii vor începe să vină în România.

Corelarea fondurilor europene cu statul de drept va deveni literă de lege și va intra în vigoare tot de la 1 ianuarie 2021 pentru toate fondurile europene, atât fondurile din Bugetul Multianual al Uniunii Europene, cât și fondurile din Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Franța, prin vocea secretarului de stat pentru afaceri europene, Clément Beaune, a amenințat că Polonia și Ungaria vor fi excluse din Mecanismul de Redresare și Reziliență dacă continuă să refuze condiţionarea accesului la fonduri de respectarea statului de drept.

Autorităţile de la Budapesta şi Varşovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.100 miliarde de euro, precum şi faţă de Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept.

Oficialul francez a explicat că pierderea finanțărilor de miliarde de euro nu reprezintă o amenințare pentru cele două stat ci chiar consecința absenței bugetului din cauza exprimării veto-ului lor.


Vineri, comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni a spus că Uniunea Europeană va merge înainte cu pachetul său financiar în valoare de 1.800 miliarde de euro, chiar dacă Ungaria şi Polonia vor continua să îşi exprime veto-ul faţă de acest proiect. "Desigur că nu vom capitula în faţa acestui veto. Acest lucru ar trebui să fie foarte clar Ungariei şi Poloniei...Premisa noastră este foarte clară vis a vis de aceste state membre, vom merge înainte fără ele", a spus Gentiloni.

Comisia Europeană studia deja diferite opţiuni pentru a activa fondul de redresare post-pandemie fără Polonia şi Ungaria, dacă cele două țări nu aveau să-și ridice dreptul de veto.

Una dintre opţiunile analizate de Comisia Europeană era iniţierea unei '„cooperări consolidate'', un mecanism prevăzut în tratate şi care permite unui grup de cel puţin nouă state membre să lanseze o iniţiativă la care nu doresc să participe şi celelalte state membre. O altă idee ar fi fost ca statele membre care doresc să participe la fondul de redresare să ofere garanţiile financiare necesare pentru ca Executivul comunitar să poată emite datoria comună cu care se va finanţa acest fond, astfel încât să nu mai fie nevoie de decizia privind resursele proprii (care cuprinde sursele de finanţare ale mecanismului), blocarea acestei decizii fiind modalitatea prin care Polonia şi Ungaria au opus acel veto. O a treia variantă presupunea un acord interguvernamental între statele statele interesate, dar Bruxellesul a apreciat acestă ultimă opţiune mai puţin atractivă, întrucât ar necesita mai mult timp şi, în plus, atragerea de împrumuturi de pe pieţe prin această schemă ar creşte gradul de îndatorare al statelor membre.

XS
SM
MD
LG