Linkuri accesibilitate

Polonia dată în judecată de Comisia Europeană la CJUE pentru legile justiției. Cum s-a ajuns aici


Mateusz Morawiecki, premierul Poloniei, și Viktor Orba, premierul Ungariei, care au acceptat introducerea mecanismului privind corelarea fondurilor europene de statul de drept, dar continuă să aibă mari probleme cu respectarea acestuia.

Comisia Europeană a decis miercuri să dea în judecată Polonia, la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), reclamând încălcarea independenței judiciare. Este vorba de legea privind puterea judiciară care a intrat în vigoare în 14 februarie 2020, în pofida avertismentelor repetate ale Comisiei.

Comisia Europeană cere CJUE, potrivit comunicatului executivului comunitar, să dispună măsuri provizorii până la soluționarea dosarului, astfel încât Curtea Supremă a Poloniei să fie repusă în situația în care se afla înainte de 3 aprilie 2018, data la care au fost adoptată noua legile aflată în litigiu, și să soluționeze cauza în procedură de urgență. Comisia aminteşte că a declanşat, pentru prima oară în istoria europeană, la 20 decembrie 2017, o procedură în baza Articolului 7 al Tratatului UE împotriva Poloniei.

Comisia acuză Polonia că această lege este ”incompatibilă” cu statul de drept și ”subminează independența justiției”. În mod concret, Comisia Europeană se referă la faptul că se ”reduce vârsta de pensionare a judecătorilor de la Curtea Supremă de la 70 la 65 de ani, existând astfel riscul ca 27 dintre cei 72 de judecători ai acestei instanțe să fie forțați să iasă la pensie. Măsura o vizează și pe prim-președinta Curții Supreme, al cărei mandat de 6 ani, prevăzut în Constituție, ar urma să se încheie înainte de termen”.

Faptul că prelungirea mandatului judecătorilor vizați de reducerea vârstei de pensionare se face doar de către președinte și doar o singură dată, fără a exista criterii clare pe care să se întemeieze decizia acestuia și fără vreo cale de atac, este criticat de către Comisia Europeană o încălcarea standardelor europene referitoare la independența sistemului judiciar. Mai mult, ”singura garanție propusă de autoritățile poloneze este consultarea neobligatorie a Consiliului Național Judiciar, organism care este în prezent constituit într-un mod care încalcă standardele europene referitoare la independența sistemului judiciar”.

Bruxelles-ul acuză totodată Varşovia de faptul că încalcă statul de drept prin faptul că autorizează Camera Disciplinară a Curţii Supreme poloneze - ”a cărei independenţă nu este garantată” subliniază CE - să ia decizii care influenţează în mod direct judecătorii şi felul în care îşi exercită funcţia.

Camera poate ridica imunitatea judecătorilor în vederea urmăririi penale, încarcerării, suspendării temporare din funcţie şi reducerii salariilor judecătorilor, precizează Comisia.

”Simpla perspectivă ca judecătorii să fie vizaţi de proceduri într-o instanţă a cărei independenţă nu este garantată poate avea un efect descurajator asupra lor şi le poate afecta independenţa”, subliniază Comisia în comunicat.

Legea poloneză privind Curtea Supremă este ”incompatibilă cu dreptul UE întrucât aduce atingere principiului independenței judiciare, inclusiv principiului inamovibilității judecătorilor. Comisia consideră, prin urmare, că Polonia nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul articolului 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, coroborat cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”, se spune în comunicatul Comisiei.

Bruxelles-ul consideră că acest lucru ”poate afecta grav independenţa justiţiei şi obligaţia asigurării unei protecţii judiciare efective şi, astfel, poate afecta ordinea juridică a Uniunii (Europene) în ansamblul său”.

În acest sens, Comisia prezintă cele trei măsuri provizorii pe care le solicită Curții Europene de Justiție.

  • să suspende dispoziţiile care abilitează Camera Disciplinară a Curţii Supreme poloneze să se pronunţe cu privire la cereri de ridicare a imunităţii judiciare şi cu privire la angajarea la locul de muncă, securitatea socială şi retragerea din funcţie a judecătorilor Curţii Supreme.
  • suspendarea efectelor deciziilor deja pronunţate de către Cameră cu privire la ridicarea imunităţii judiciare.
  • să suspende dispoziţiile care împiedică jurisidicţii poloneze să aplice în mod direct anumite dispoziţii ale drepului european care protejează independenţa justiţiei şi să oblige Curtea Supremă poloneză să ceară opinia Curţii înainte să se pronunţe cu privire la asemenea dispoziţii şi la cele care permit calificarea în infracţiuni disciplinare a unor acţiuni judecătoreşti.

Demersurile Comisiei pentru a determina Polonia să respecte statul de drept

Pentru prima oară în istoria europeană, la 20 decembrie 2017, Comisia a lansat o procedură în baza Articolului 7 al Tratatului UE împotriva Poloniei.

La 3 aprilie 2019 a fost lansată o procedură de infringement cu privire la faptul că noul regim disciplinar încalcă independenţa judiciară a judecătorilor polonezi şi nu prezintă garanţiile necesare în vederea evitării unei plasări a acestora sub control politic.

Comisia a trimis Poloniei în 29 aprilie 2020 o scrisoare de avertisment cu privire la legea privind puterea judiciară, adoptată în 20 decembrie 2019, și care modifică o serie de acte legialative care încadrează funcţionarea sistemului judiciar în Polonia.

A urmat un schimb de scrisori între Bruxelles și Polonia, răspunsul Poloniei fiind considera nesatisfăcător, așa că procedura de infringement a continuat.

Comsiia a trimis Varşoviei o scrisoare de avertisment complementară, adoptată la 3 decembrie 2020, cu privire la continuarea funcţionării Camerei Disciplinare a Curţii Supreme poloneze şi la alte cazuri cu privire la judecători.

La 27 ianuarie 2021, în lipsa unui răspuns satisfăcător din partea Varşoviei la scrisoarea de avertisment complementară, Bruxellesul a trimis un aviz motivat complementar, căruia Polonia i-a răspuns la 26 februarie.

Clădirea de patrimoniu a închisorii de la Râmnicu Sărat nu mai are acoperiș
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:03 0:00
XS
SM
MD
LG