O sursă importantă a poluării din București provine din satul ilfovean Sintești. În ultimii ani, acolo au apărut rețele infracționale ce topesc deșeurile prin incendieri. Afacerea ilegală este susținută și de firme care preferă să încheie contracte cu rețelele din Sintești decât să suporte costurile triple ale reciclării. 120 de firme de tratare a deșurilor sunt în Sintești, la o populație de sub 3.000 de locuitori. Autoritățile se învârt într-un cerc vicios: de fiecare dată când intervin dau peste oameni nevoiași, nu de adevărații poluatori.
În ultima săptămână, Aerlive, platforma de monitorizare a calității aerului, a înregistrat în patru nopți indici peste valoarea normală la particulele de praf mai mici de 2,5 microni. De joi noaptea și până duminică noaptea, indicele acceptabil, de 100 de unități, a fost depășit și de câteva ori.
Și în noaptea de marți spre joi, în partea de sud a Bucureștiului, zona dinspre Sintești, Aerlive a indicat valori între 80 și 90 pentru particulele de praf mai mici de 2,5 microni.
Depășirea valorilor normale pentru astfel de particule rezultă, de obicei, în urma traficului auto intens sau a arderilor de deșeuri. Cum salturile au fost înregistrate în timpul nopții, traficul auto a fost exclus drept cauză, deoarece este de peste 200 de ori mai redus decât ziua, conform datelor Primăriei Capitale. Prin urmare și calitatea aerului ar trebui să fie, teoretic, mai bună în acest interval.
Comisarii Gărzii Naționale de Mediu au descoperit însă originea poluării, cel puțin a celei de sâmbătă seara. Sursa aerului poluat care ajungea în București provenea din Sintești, un sat din comuna Vidra, localitate aflată la 15 km distanță de București.
Folosind datele de alertă, comisarii i-au surprins pe localnici în timp ce ardeau deșeuri toxice, precum anvelope și cabluri electrice.
Reprezentanții autorităților de mediu nu au putut opri inițial sursa de poluare pentru că au fost alungați de localnici. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunțat că a fost nevoie de intervenția trupelor speciale ale poliției pentru a mai prinde doar două persoane care ardeau deșeuri.
„Din cauza incendierii deșeurilor, toată zona – formată din București, comune și orașe din Ilfov, dar și județul Dâmbovița – este poluată constant. Simțim uneori cum aerul este greu de respirat. Când au loc arderi în Sintești, norul de fum vine dinspre zona Berceni și ajunge până în zona centrală sau chiar traversează Capitala”, spune Octavian Berceanu, fost comisar-șef al Gărzii Naționale de Mediu în perioada martie-octombrie 2021.
Vidra și Sintești, capitalele gunoiului
În satul Vidra, care dă și numele comunei, se află singura platformă de deșeuri care mai poate primi resturile menajere, și nu numai, provenite din Capitală. Groapa de gunoi, aproape plină, este deținută de firma Eco Sud.
Cu toate aceastea, nu imensa groapă de gunoi de la Vidra este sursa principală a poluării aerului. Originea aerului cu pulberi nocivi este în satul vecin, în Sintești.
Aici, localnicii ard deșeuri - în general materiale plastice, mobilă, diverse metale, poluând aerul. De obicei, aceste arderi au loc noaptea pentru ca fumul să nu se vadă.
Fenomenul a fost adus în prim-planul dezbaterilor publice de Octavian Berceanu. În timpul mandatului acestuia la Garda de Mediu, instituția și Jandarmeria au descoperit gropi ilegale în Sintești, locuri în care se ardeau ilegal deșeuri. Arderea umple aerul cu particule nocive, cu efecte directe asupra sănătății celor care îl inspiră.
„Bucureștiul are o poluare constantă dată de traficul auto. Dar avem niște vârfuri în care poluarea urcă foarte mult. Dacă ne uităm pe vârfuri, mare parte din poluarea din acele momente este dată de arderile ilegale. În momentul în care am mers pe teren, găseam 20 de focuri permanente în zona Sintești”, povestește Octavian Berceanu.
„Când aceste arderi au fost oprite sau au rămas 3-4 focuri, am avut imediat o calitate a aerului de cel puțin cinci ori mai bună”, mai adaugă Berceanu.
Traseul deșeurilor ilegale
Din estimările obținute de la Garda Națională de Mediu, între 10.000 și 20.000 de tone de deșeuri intră (legal sau nu) anual în Sintești, fără ca autoritățile de mediu să știe care este cantitatea care a fost reciclată și care este cantitatea dispărută în focurile din sat. Minimum 200 de euro este valoarea unei tone de deșeu care intră în Sintești.
O afacere de minim 10 milioane de euro pe an de pe urma deșeurilor care intră în satul ilfovean.
Octavian Berceanu spune că important nu este doar să fie oprite incendiile. Esențială este și oprirea așa-zișilor „brokeri de deșeuri”, cei care le aduc în satul ilfovean fără a le putea recicla sau trata.
În acte, aceștia susțin că primesc deșeuri de la firmele care le produc în scopul de a le vinde apoi fabricilor de ciment și altor companii care pot valorifica resturile industriale care nu se dezintegrează natural.
Doi din ultimii patru șefi ai Gărzii Naționale de Mediu și un fost comisar-șef al Gărzii de Mediu Ilfov au explicat pentru Europa Liberă cum ajung deșeurile în Sintești:
- Totul începe în curtea firmelor a căror activitate produce resturi metalice, plastice, textile etc. Sunt, de obicei, societăți mici și, cel mult, medii. După ce au fost produse în urma procesului industrial, aceste deșeuri trebuie tratate și resturile depozitate pe platforme de gunoi speciale pentru resturi industriale.
- Pentru a scăpa de aceste deșeuri, firmele trebuie să încheie - conform legislației de mediu - contracte cu societăți de transport, tratare și valorificare a deșeurilor. O companie din domeniu care lucrează legal, respectând toate regulile de mediu, poate cere de la 500 de euro pentru fiecare tonă de deșeu pe care îl ridică de la societatea care l-a produs.
- Administratorii unor firme aleg însă să încheie contracte cu firme de reciclare din zona Sinteștiului. Aceste SRL-uri funcționează legal și susțin la înregistrarea la Registrul Comerțului că pot trata, transporta sau valorifica deșeuri.
- După ce deșeurile ajung la firmele din Sintești, gunoiul industrial practic dispare, uneori în incendii. Toți administratorii firmelor din Sintești susțin în fața comisarilor de la Garda de Mediu că au valorificat și au reciclat deșeurile preluate de firme.
- În realitate, mare parte din aceste deșeuri sunt preluate de localnici din Sintești, care le ard în topitorii improvizate (este vorba de deșeurile de metale) sau le ard în focuri obișnuite (când e vorba de plastic, hârtie, textile, cabluri) pentru a le face dispărute.
Când un foc ilegal este descoperit, singurele persoane care pot fi acuzate de fapte penale de mediu sau economice sunt localnicii din Sintești. Oameni care în cele mi multe cazuri nu sunt alfabetizați și nici nu au bunuri pe numele lor.
Polițiștii renunță să le facă dosare penale. Mulți dintre cei care ard efectiv deșeurile au familii numeroase și refuză să declare de unde au primit gunoiul. Un comisar de la Garda de Mediu din Ilfov susține că, în consecință, autoritățile nu au cum să sancționeze adevărații poluatori.
Octavian Berceanu este de altă părere. „Numai dacă nu vrei, nu îi prinzi. Uneori aceste arderi sunt realizate și cu protecția politicului, a autorităților. Nu poți să spui că nu îi poți prinde. Trebuie să te duci să verifici firmele din Sintești, cele care îi pun pe acești oameni amărâți să facă arderi ilegale. Gunoiul ăsta ars vine de undeva”.
Sursele deșeurilor arse din satul ilfovean
O parte importantă din deșeurile care sunt arse ilegal în Sintești provin din industria auto, în special ateliere de dezmembrări auto.
„În jurul Bucureștiului s-a creat o rețea de valorificare a fierului vechi. Capii ei sunt la Sintești, o comunitate avută de romi. Alte localități unde se ard deșeuri, cele mai multe dintre ele provenite de la mașini vechi, sunt Sărulești, Bolintin, Moroeni, locuri în care se adună resturi de aluminiu și cupru”, a declarat pentru Europa Liberă o sursă din Garda de Mediu.
Cablurile din dezmembrările auto ajung la topitoriile din Slatina sau Galați, unde există mici fabrici specializate în producția de semiconductori. „În Sintești, se oferă prețul cel mai bun la astfel de materiale, lucrează doar cu forța de munca locală, nu intră alți furnizori pe piață”, adaugă sursa Europa Liberă.
O altă parte importantă din deșeurile din Sintești provin de la dezvoltatorii imobiliari, de obicei cei care ridică clădiri de dimensiuni mai mici în București. Aceștia preferă să-și scadă cheltuielile și, în loc să achite 500 - 1.000 de euro pentru depozitarea la o groapă specială a unei tone de moloz, scapă de gunoi în Sintești cu 200-300 de euro.
În ultimele săptămâni, în Sintești au fost descoperite chiar deșeuri medicale, spune pentru Europa Liberă Octavian Berceanu. Acesta precizează că a fost surprins când a descoperit astfel de resturi. Aceste deșeuri - care provin de obicei de la clinici și spitale - sunt periculoase și tratarea lor este cea mai scumpă. Compania Stericycle este specializată în acest tip de operațiuni, folosind un incinerator amplasat în satul Rudeni, arondat localității Chitila.
Cabluri și resturi de produse metalice sunt, de asemenea, des întâlnite în focurile din Sintești. Aceste deșeuri sunt topite pentru a fi apoi valorificate la centre speciale pentru metale.
Reprezentanții Gărzii de Mediu au mai descoperit și deșeuri care erau furate de la groapa din Vidra pentru a fi apoi topite și valorificate în Sintești.
Nu în ultimul rând, în Sintești ajung și deșeuri importate ilegal în România din state mai puternic dezvoltate. În ultimi doi ani, autoritățile de mediu și de la frontieră au descoperit trei transporturi ilegale de deșeuri care ar fi trebuit să ajungă în Sintești. Valoarea acestor transporturi era de peste 150.000 de euro.
Sinteștiul, locul perfect pentru activități ilegale
Satul Sintești număra, acum zece ani, la ultimul recensământ, în jur de 2.800 de persoane. Majoritatea sunt de etnie romă. Circa 200 dintre aceștia au vile impresionante pe șoseaua care străbate satul (Strada Principală), restul sunt oamenii care nu știu să scrie sau să citească, spune un consilier local din comună. Pentru a avea o masă pentru familie, aceștia sunt gata să caute și în gunoaiele din groapa de la Vidra.
„Nu înțeleg legea și nici nu vor să o înțeleagă. De acești oameni analfabeți și săraci se folosesc cei câteva zeci de oameni din Sintești care fac diverse afaceri la limita legii, să spunem. Dacă în prezent localnicii s-au aplecat mai mult asupra comerțului cu deșeuri, acum un deceniu satul era celebru pentru sutele de firme înregistrate la aceeași adresă, societăți folosite pentru tranzacții fictive, tranzacții în care statul ajungea să piardă taxe și impozite. Legislația a fost îmbunătățită puțin în domeniul evaziunii, așa că probabil localnicii s-au apucat de afacerile cu deșeuri”, spune pentru Europa Liberă un procuror specializat în anchetarea criminalității organizate.
Cerasela Bănică, președintele Centrului de Advocacy şi Drepturile Omului, a observat că grupările de criminalitate organizată au tendința de a se muta în comunități mici și sărace.
„Este mai ușor pentru că sunt mai puțini polițiști în aceste localități. Nu este ca într-un oraș ca București unde sunt direcții peste direcții și, până la urmă, nu te poți înțelege cu toată lumea. Într-un astfel de oraș, protecția se asigură mult mai ușor, corupția este mai ușor de realizat. Apoi, localnicii provin din medii vulnerabile, lipsite de oportunități sau de o educație solidă. Sunt ușor de ademenit într-o astfel de rețea și ușor de controlat”, mai precizează experta.
Firmele specializate în deșeuri au sediul social pe Strada Principală
În ultimul deceniu, prin casele oamenilor săraci și fără carte din Sintești s-au pierdut câteva milioane de euro. În urmă cu șapte ani, firma Siveco și acționara Irina Socol au fost acuzate de Direcția Națională Anticorupție de spălare de bani. Potrivit procurorilor, Siveco ar fi achiziţionat fictiv servicii de programare informatică de la mai multe firme de tip „fantomă” care erau înregistrate în Sintești. În cele din urmă, Irina Socol a plătit prejudiciul de trei milioane de euro.
Anul trecut, Înalta Curte a condamnat definitiv o parte din gruparea de 59 de persoane care a fraudat băncile de România cu 15 milioane de euro. Membrii grupării, beneficiind de relații în rândul foștilor șefi ai serviciilor de informații - conform DIICOT, erau prezentanți șefilor de bănci. Apoi, aceștia din urmă sprijineau gruparea să obțină credite pe baza datelor unor firme din Sintești cu activități fictive. Dosarul a fost instrumentat de DIICOT.
În prezent, conform datelor obținute de la Registrul Comerțului și platformei listăfirme.ro, în satul Sintești sunt înregistrate 255 de societăți comerciale active.
Din verificările Europei Libere, peste o sută de societăți din Sintești au ca obiect de activitate principal domeniul deșeurilor.
Aproape 120 de firme au printre obiectele de activitate secundare acreditate la Registrul Comerțului și transportul, tratarea, și valorificarea deșeurilor.
Mai mult, peste 180 din 255 de firme din Sintești sunt înregistrate în camere din casele luxoase de pe Strada Principala, așa cum se numește artera principală care străbate Sinteștiul.
Clanul „Bancherilor”
Din cele peste 220 de firme care pot face activități economice cu deșeurile, aproape 50 sunt deținute de membrii Clanului Mihai din Sintești. Ion Mihai, unul dintre liderii grupării, este și un fost bulibașa al comunității din satul ilfovean.
Clanul Mihai mai este cunoscut în Sintești și sub denumirea de Clanul „Bancherilor”. Aceasta pentru că procurorii DIICOT au descoperit în ancheta creditelor bancare obținute prin înșelăciune că membrii rețelei respective erau coordonați de lideri ai Clanului Mihai. Practic, din Clanul „Bancherilor” fac parte două familii, Mihai și Toma, înrudite printr-o căsătorie.
Instanța a dispus recuperarea de la inculpați a prejudiciului de 15 milioane de euro în dauna unor bănci precum BRD, Unicredit, Bancpost sau Porsche Leasing.
Europa Liberă a încercat în ultimele zile să discute cu unul dintre cei trei lideri ai acestui clan. Mesajul transmis de apropiații lor a fost că nu vor să discute cu presa.
Membri ai Clanului Mihai din Sintești implicați în dosarul escrocheriilor cu credite și acuzați de procurori de fapte ilegale au fost:
Stan Mihai, zis „Toma lui Mariţa”, unul dintre liderii grupării anchetate de DIICOT. Acesta a scăpat de acuzații pentru că fapta de grup infracțional organizat s-a prescris. El a fost arestat preventiv mai bine de un an, din martie 2013 până în aprilie 2014.
Ion Toma, cu antecedente penale, a aderat la gruparea infracțională inițiată de Stan Mihai.
Mihai Toma, și el cu antecedente penale, a fost unul dintre membrii rețelei.
Nae Mihai, membru al grupării, solicita credite bancare.
Unul dintre martori indică faptul că acest clan s-ar ocupa și de cămătărie, prin Puia Mihai și Duca Mihai, așa cum precizează rechizitoriul.
Petre Mihai se ocupa de cumpărarea de firme cu datorii, care făceau afaceri cu fier vechi, şi primea pentru acest lucru sume cuprinse între 3.000 şi 4.000 euro. Aceste firme nu aveau situaţii financiare depuse la finanţe şi nu erau radiate de fisc.
De la credite, la deșeuri
Membrii familiilor Mihai și Toma au peste 50 de firme, specializate în activități economice cu deșeuri care au sediul social în satul Sintești. Toate societățile au ca obiect de activitate, principal sau secundar, tratarea deșeurile.
Am sunat la mai multe din aceste firme, la numerele de contact lăsate la Registrul Comerțului. Majoritatea acestor numere de telefon nu erau funcționale.
În patru cazuri ni s-a transmis că numerele nu aparțin firmelor indicate. În alte 3 cazuri, datele de contact erau de la juriștii care au înregistrat societățile. În două situații ni s-a închis telefonul după ce am precizat motivul apelului telefonic.
Metal Grup Record SRL (500.000 de lei cifră de afaceri) - Ion Toma este acționar și administrator. El este frate cu Bratu Toma, cunoscut în Sintești pentru că a fost acuzat de tentativă de omor, spălare de bani, conform dosarului creditelor, în care a fost implicat și el.
TM Luxury Recycling SRL îl are ca acționat pe Tomiță Marin. A fost condamnat la patru ani și 8 luni de închisoare în dosarul fraudelor bancare.
Universal Colect SRL o are ca acționar și administrator pe Ionela Mihai.
Wise Duke Metal SRL, acționari sunt Denisa Mihai (99%) și Grigore Mihai (1%).
Firma are 6 milioane de lei cifră de afaceri, cu doi angajați. Denisa Mihai mai este acționat la Fashion Dens SRL, cu o cifră de afaceri de 2 milioane de lei.
Maya Business Metal SRL are ca acționar principal (95%) și ca administrator pe Gheordin-Angheluță Mihai, iar partenera sa de afaceri este Mioara Mihai (5%).
Mario Demosteel SRL - acționar este Trandafirescu-Busuioc Mihai. Acesta mai este partener (alături de Verginia Mihai) la firma Mario Fer Metal Invest SRL.
Draft Metal Solution SRL este deținută de Ghiorghina Mihai (99%) și Miora Mihai.
Vlad Metal Impact SRL îl are pe Ionel Mihai acționar unic. El e administrator și la firma de deșeuri din Călărași, Metal Rom SRL, acolo unde Adelina Mihai este acționar. Cei doi sunt acționari și la firma Mixcolect Business SRL din Sintești, societate cu cifră de afaceri de 35 de milioane de lei.
Rofi Ecometal SRL - acționari sunt Garofița Mihai (5%) și Ilena Zivideanca Toma (95%). Mihai Garofița mai deține și firma Tom Steel Import Export SRL. Ilena Zivideanca Toma este și ea acționar la Eveline Business din Sintești.
Adelina Maria Business SRL o are pe Elena Mihai ca acționar unic.
Silver Spurs SRL îl are pe Toma Mihai ca acționar. Acesta este partener cu Coca Mihai în firma Gabisor Impex SRL.
Rom-Than Metal SRL a fost transferată din Sintești la București. Unul dintre acționari este Ilena Zivideanca Toma. Cifra de afaceri pe ultimul an a fost de 16 milioane de lei.
Mumbay Trident SRL, specializată în dezasamblarea mașinilor și echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor, îi are ca acționari pe Verginia Mihai (90%) și pe Niculina Mihai (10%). Verginia Mihai mai este acționar (împreună cu Toma Mihai) în firma Building Prosper Business SRL, cu o cifră de afaceri de 5,6 milioane de lei.
Mirticom Dalas SRL îi are în acționariat pe Coca Mihai (50%) și pe Dumitru Mihai (50%).
Codrutstyle SRL, firmă specializată în comerțul cu ridicata a deșeurilor și resturilor, îl are ca acționar unic de Ion Mihai.
Dor Prest Metal SRL, comerț cu ridicata al deșeurilor și resturilor, o are ca acționar unic pe Anișoara Mihai.
Mihai Activ Trade SRL o are ca acționar majoritar, cu 80%, pe Lenuța Mihai. Societatea a raportat o cifră de afaceri de 11 milioane de lei.
Reprezentanții Gărzii de Mediu și ai Poliției, care au participat la descinderile din ultimul an din Sintești spun că persoane din această grupare supravegheau arderile și că într-un automobil al familiei a fost descoperit cupru cu o valoare care putea ajunge și la 30.000 de euro.
Despre eventuala inițiere a vreunei anchete penale nu există informații. Octavian Berceanu spune pentru Europa Liberă că de anchete s-au ocupat reprezentanții Poliției, care trebuie să decidă dacă trimit datele la un procuror.
Alte localități-problemă din Ilfov
Dacă Sintești este satul care a devenit celebru în ultimul an pentru arderile ilegale, astfel de operațiuni care încalcă legea și care pun sănătatea populației în pericol au mai fost descoperite în ultimul an și în Bolintin-Vale, Chiajna, Brigadiru sau Jilava, toate comune sau orașe din Ilfov.
„În jurul Capitalei s-au pus la punct adevărate rețele care valorifică deșeurile provenite din diverse domenii de activitate. Sinteștiul este o localitatea emblemă, dar astfel de nereguli sunt întâlnite de Garda de Mediu în multe localități de la marginea Bucureștiului”, spune Berceanu.
Arderile de deșeurile duc la deteriorarea sănătății și chiar la decese
Potrivit estimărilor Agenției europene pentru mediu, în fiecare an, în România mor 29.000 de oameni din cauze asociate poluării.
Costul social este cel mai mare din Europa, 1.800 de euro pe cap de locuitor pe an, în București fiind de 3.004 euro pe cap de locuitor pe an. Costul social înseamnă toate costurile asociate problemelor ce țin de poluare, plecând de la cheltuieli cu sănătatea, asigurări, mortalitate prematură.
