Poarta masivă de fier forjat tocmai se deschidea pentru a
intra mașina ambasadorului, moment în care fostul deținut politic intra în fugă în curtea ambasadei Statelor Unite pentru a cere azil politic.

Călătorise toată noaptea cu trenul de la Arad la București şi urma să pună în aplicare planul vieții sale. După cereri repetate de a părăsi țara împreună cu familia, cereri care i-au fost refuzate de regimul comunist, Chirilă decide să pună presiune pe autorități pentru a emigra.

Planul era pus la punct până la cele mai mici detalii. Anterior, se cazase de câteva ori la hotelul Intercontinental din apropierea ambasadei și de la etajele superioare urmărea programul ambasadorului. Singura șansă de a călca pe pământ american era să intre în curtea ambasadei SUA și să ceară azil politic.

Strada din fața consulatului, cât și cea pe care se afla ambasada erau înțesate de ofițeri de Securitate care supravegheau cele două obiective. În fața ambasadei SUA de pe strada Arghezi era chiar un post fix, o gheretă în care stăteau doi paznici.

A pândit momentul, s-a strecurat pe poartă și, odată intrat în curtea ambasadei SUA, tănărul inginer constructor se repede la o ușă, urmărit de cei doi ofițeri români de la poartă. Îi deschide un pușcaș marin care-i îndepărtează pe ofițerii Securității.
După câteva ore petrecute în interiorul ambasadei, pleacă cu promisiunea că în câteva luni va pleca din țară, lucru care s-a și întâmplat.

Manifeste anticomuniste

Viorel Chirilă era un nume cunoscut autorităților comuniste. În vara anului 1973, pe când avea puțin peste 20 de ani, a distribuit manifeste anticomuniste în Arad.

Mesajele, scrise de mână, au fost lipite pe zidurile principalelor instituții din centrul orașului Arad. A fost descoperit de Securitate în noiembrie 1974 și arestat preventiv, după ce ofițerii poliției politice au expertizat grafologic 40.000 de cereri de pașapoarte din toată țara.

Pe 26 februarie 1975 a fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara la cinci ani de închisoare şi interzicerea drepturilor pe o perioadă de trei ani pentru comiterea infracţiunii de propagandă împotriva orândurii socialiste.

Tot atunci i s-a confiscat şi suma de 150 de mărci vest-germane pe care o avea acasă.

Încarcerat în penitenciarul Rahova pe perioada procesului, a făcut aproape 2 săptămâni cu trenul de la București la Alba, tren care a trecut pe la mai multe penitenciare din țară pentru a colecta deținuți, fiind apoi închis în celebra Zarca de la Aiud.

A ieșit din închisoare în vara lui 1976 în urma unui decret prezidenţial de graţiere. „Sunteți liberi, bandiților”, li s-a strigat în ziua eliberării.

Urmărit permanent

Conform dosarului de urmărit de la Consiliul Național pentru Studirea Arhivelor Securității (CNSAS), Viorel Chirilă a fost supravegheat non-stop, inclusiv când mergea cu soția la film și până târziu în noapte. După eliberare, a făcut nenumărate cereri de eliberare a unui pașaport, toate fiind respinse.
La un an de zile de la intrarea în ambasada SUA a primit permisiunea de a părăsi România împreună cu soția și cei doi băieți de 2 și 4 ani.

Astăzi, după aproape 40 de ani, inginerul Viorel Chirilă întreţine podurile din Manhattan, New York.