Mii de bolnavi infectați cu Covid-19 în ultimii doi ani suferă încă de pe urma bolii, deși, oficial, au fost declarați vindecați. Nu au scăpat de probleme nici după mai bine de un an de când virusul nu a mai fost descoperit în corp, iar unii vor suferi pe viață.

În primele luni de la declanșarea pandemiei, medicii nu aveau un diagnostic. Acum, toate manifestările prelungite cauzate de boală se numesc long-Covid.

Actrița Dorotheea Petre a fost diagnosticată cu Covid în aprilie 2021.

„În primele 5 zile am fost ok, apoi a început să apară o febră; eu neavând febră mai niciodată. Toată lumea spunea că e doar o febră. Numai că febra a început să crească”, povestește tânăra actriță.

Pentru că nu făcea febră de obicei, iar ultimul episod febril și-l amintea undeva în adolescență, Dorotheea și-a dat seama că este ceva în neregulă.

„În ziua 8 aveam deja o temperatură mare, 39, care nu ceda la antitermice, dimpotrivă creșterea la antitermice, lucru care m-a speriat”.

A mers la evaluare la spitalul „Matei Balș” și medicii de acolo i-au recomandat să se interneze. A stat trei zile, dar nu a avut nevoie de oxigen.

„Aveam deja analizele modificate. Am fost declarată vindecată și m-am externat. Era Joia Mare, se apropia Paștele și am fost bucuroasă că mă duc acasă să stau cu ai mei. Am zis că am închis capitolul acesta, numai că eu continuam să tușesc. Am considerat că este normal, nu avem nicio anxietate legată de Covid în momentul externării.”

Primele semne care au pus-o pe gânduri au apărut la o săptămână de la externare, trei săptămâni după pozitivare: niște semne pe corp.

„Eu eram o persoană care nu s-a confruntat cu erupții pe piele de vreun fel. Nu păreau a fi o alergie. După erupție a apărut și un tinitus în urechi. La un moment dat a devenit destul de ciudat pentru că auzeam ca un motor așa în urechi, nu mai era un tinitus, Parcă stăteam cu capul pe capota unei mașini.”

Simptomele nu s-au oprit aici, a urmat „o avalanșă. Pe unele le ignoram, nici nu aveam timp să mă gândesc la ele, de altele mă miram. Și mi-am dat seama destul de repede că nu terminasem cu Covidul.”

Când a realizat că nu e ceva trecător, Dorotheea a luat calea cabinetelor medicale.

Am ajuns la medici și nimeni n-a știut să-mi zică mai nimic, se mulțumeau să spună că nu există date despre această problemă și că nu au ce să-mi spună. Doar că „această coadă de cometă, aceste sechele post-Covid se vor șterge în timp”.

În cele zece luni de când se confruntă cu simptomele, nu a avut niciun diagnostic clar.

„Enterocolită, sechele post-Covid și sindrom post-Covid este cam tot ce am auzit”, precizează Dorotheea.

După aproape un an de la diagnosticare, încă se confruntă cu unele simptome, altele s-au mai atenuat sau s-au reglat.

„Cu siguranță sunt mai bine acum, după aproape un an unele dintre simptome s-au dus.. Acum privind în urmă ar fi mă gândesc că ar fi trebuit să mă sperie și lucrul acesta. S-au dus multe din acele simptome post-Covid. Pe mine m-au ajutat antihistaminicele.”

După un an a început să-și revină și Liviu. A fost diagnosticat cu Covid pe 16 noiembrie 2020. Boala a debutat cu o usturime la nivelul nasului nemaisimțită până atunci.

Au urmat o presiune în piept, frisoane, dureri musculare și febră, din ziua a patra de la debutul simptomelor. S-a speriat, a chemat salvarea și a ajuns la Institutul „Marius Nasta”. A primit antibiotice și pansamente gastrice. Apoi a rămas fără miros și gust. După două săptămâni, a crezut că a scăpat.

„Și am mai rămas cu o durere persistentă puternică în partea dreaptă a ficatului. Am zis, măi, poate am mâncat ceva, poate de la antibiotic, am mai stat vreo lună-două, am văzut că era durerea în același loc și era persistentă apoi mi-am pus semne de întrebare”, a declarat Liviu Niculiță pentru Europa Liberă.

Așa a ajuns la primul medic. I-a făcut ecografie și i s-a spus că, din cauza antibioticelor primite flora intestinală s-ar fi dereglat și s-a ales cu o balonare excesivă. A primit un tratament cu suplimente, dar durerea nu a dispărut. A urmat alt control la doctor. I s-a spus același lucru - că e balonat.

„Am zis: măi, fraților, ăsta este efectul, nu e cauza. Mi s-a spus că e simptome și afecțiuni post-Covid anumite dereglări. Eu mai aveam de Crăciun, de Paști, dar niciodată nu m-a ținut atât”. A primit un alt rând de suplimente și a continuat să le ia fără efect.

După un an și o lună, încă mai avea dureri. La o întâlnire cu prietenii, a aflat de ceaiul de anghinare. A făcut tratament naturist timp de o lună și i-a trecut. Nu știe dacă s-a dus efectul post-Covid sau a fost efectul ceaiurilor.

E sigur că a rămas cu o sensibilitate acolo, dar e hotărât să gestioneze problema„Sunt o persoana care are grija de sănătate, mănâncă de trei ori pe zi, nu fumează, nu bea alcool în exces.

Cristina Stoina a avut Covid în octombrie 2021. „A fost o forma medie, nu am ajuns la spital, dar au fost câteva zile și nopți în care m-am simțit foarte rău - respirație greoaie, dureri musculare, lipsa gustului si mirosului și a poftei de mâncare. Am avut și nivelul de oxigen mic în sânge.”

Boala a durat cam 10 zile și s-a manifestat cu o tuse persistentă, căderea semnificativă a părului, oboseală.

„Am fost la o consultație la pneumolog și urmează să efectuez o radiografie pulmonară. Mi s-a spus ca nu este necesar CT. Acum mă simt mai bine, dar mă odihnesc suficient zilnic, iau vitamine și minerale, mănânc echilibrat, fac mișcare zilnică”, a declarat Cristina Stoina pentru Europa Liberă

OMS - sunt peste 200 de simptome post-Covid

Organizația Mondială a Sănătății a identificat până în prezent peste 200 de simptome asociate stării post-Covid care au fost raportate de pacienți. Primele trei cele mai comune includ dificultăți de respirație, disfuncție cognitivă, pe care oamenii o numesc ceață cerebrală, precum și oboseală.

Alte simptome pe care le pot experimenta pacienții sau oamenii includ durerea în piept, probleme de vorbire, anxietate sau depresie, dureri musculare, febră, pierderea mirosului, pierderea gustului pentru perioade îndelungate.

Medic: Am avut sute de pacienți

Doctorița Sanda Patrichi este medic neurolog și manager al Spitalului de Recuperare din Cluj. Spune că, în ultimul an, instituția pe care o conduce a avut sute de cazuri de pacienți cu manifestări clinice post-Covid.

„Patologia sechelară post-Covid acoperă practic patologiile din diferite specialități. La noi ajung cei cu sechele respiratorii sau pulmonare, cardiovasculare, neurologice și ale sistemului osteo- muscolo-articular”, a precizat Sanda Patrichi pentru Europa Liberă

În plus, în majoritatea cazurilor, există o componentă psihologică „care vizează anxietatea și de multe ori reacții de panică, reacții care conduc înspre depresie.”

Recuperarea durează în funcție de patologia pe care a avut o pacientul. „La un pacient care a fost mobilizat mai mult timp la pat în timpul episodului acut și post acut și la care problemele sunt doar osteo-articulare sau muscolo-osteo-articulare, recuperarea poate sa fie mai limitată, de o lună, două.”

Durata de timp este mai mare la o persoană care are o afectare cardiacă, tulburare de ritm, insuficiență cardiacă cu hipertensiune, sau la cei care au suferit afectarea sistemului nervos periferic.

În toate cazurile, procesul depinde de condiția anterioară a pacientului, de comorbidități și de dorința pacientului de a se implica în rezolvarea problemelor reziduale pe sănătate.

Doctorița Patrichi spune că este încă prea devreme pentru a spune dacă unii dintre pacienți rămân afectați pe viață, dar sunt afecțiuni care spre această direcție ar conduce. „O fibroză pulmonara putem considera ca este o sechelă pe viață.”

Studiu - Doar 30% dintre pacienții cu simptome merg la doctor

Conform unui studiu realizat online de Asociația din Grijă pentru Client, doar 19% din pacienții intervievați au primit o recomandare de la medicul de familie pentru o evaluare post-Covid.

Aproape 40% din respondenți nu au făcut nici o investigație, deși prezintă una sau mai multe simptome long-Covid. Numărul celor care au optat pentru o evaluare completa este de doar 29%.

Asociația a realizat și un studiu privind costul evaluării prin metoda pacientului anonim.

„Rezultatele cercetării arată ca doar 18% din reprezentanții clinicilor analizate au oferit încredere și suficiente informații să determine potențialul client să iși facă o programare, iar mai mult de jumătate dintre ei nici nu știau de existența acestor servicii sau pachete, deși ele erau promovate pe site-ul clinicii”, arată Cosmina Meseșan, președinta asociației.

Lacunele de informare și costurile evaluării sunt principalele motive pentru care pacienții nu apelează la un specialist imediat. Cele mai simple pachete cuprind câteva analize de sânge și costă 130 de lei.

O parte dintre acestea sunt decontate de CAS. Cele mai complexe includ investigații neurologice și chiar ședințe de consiliere psihologică, însă acestea depășesc 2.000 lei și nu sunt decontate.