Linkuri accesibilitate

Legea care permite Parlamentului să decidă data alegerilor legislative, atacată la CCR


Klaus Iohannis

Președintele Iohannis a înaintat o sesizare de neconstituționalitate la Curtea Constituțională privind legea adoptată la finalul lunii iulie de Parlament prin care își arogă dreptul de a stabili data organizării alegerilor parlamentare.

„Analizând conținutul dispoziției derogatorii, constatăm că aceasta creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare. Apreciem că o atare modificare, realizată cu mai puțin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigențele art. 1 alin. (5) din Constituție în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii și cea a securității raporturilor juridice", se arată în sesizarea înaintată de președintele Iohannis.

Președintele invocă în solicitarea sa încălcarea mai multor prevederi constituționale, dar și Codul de bune practici în materii electorale, emis de Comisia de la Veneția.

„Or, prin dispoziția criticată se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competența stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constituționale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreționar data alegerilor parlamentare. Mai mult, în actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabilește data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situația în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgență prevăzută de art. 93 din Constituție. Aceasta întrucât este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce țin de evoluția situației sanitare. Cu alte cuvinte, orice situație care ar putea antrena o prelungire de drept a mandatului actualului Parlament atrage necesitatea fixării unei alte date a alegerilor și, implicit, a modificării legii organice de stabilire a datei alegerilor. Pe de altă parte, chiar și în ipoteza în care nu se instituie o măsură excepțională, este posibil ca alte rațiuni (de ordin tehnic, administrativ sau de altă natură) să impună schimbarea datei alegerilor, caz în care derularea procedurii ar putea reprezenta un element suplimentar de impredictibilitate, cu consecințe asupra securității raporturilor juridice.

Astfel, prin intervenția intempestivă și formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creează premisele încălcării altor dispoziții și garanții constituționale. Mai mult, dat fiind contextul actual, în situația în care din varii motive, Parlamentul nu adoptă respectiva lege într-un timp util, se poate ajunge în mod direct la încălcarea normelor constituționale care stabilesc în mod clar durata mandatului Parlamentului și intervalul maximal în care trebuie să fie organizate alegerile parlamentare", se mai arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Șeful statului mai invocă și anumite neconcordanțe privind dispozițiile legii adoptate și articole din Constituție sau decizii precedente ale CCR.

„Față de cele de mai sus rezultă faptul că dacă senatorii și deputații vor fi obligați să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voința parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulității absolute ce nu va putea fi înlăturată în niciun mod, în conformitate cu art. 69 din Constituție.

Din perspectiva aceleiași norme constituționale, considerăm că dacă Parlamentul nu adoptă legea de stabilire a datei alegerilor în termenul prevăzut prin legea criticată, acesta nu poate fi constrâns efectiv să-și îndeplinească această obligație legală, întrucât în calitate de unică autoritate legiuitoare, deține prerogativa exclusivă de apreciere asupra oportunității legiferării", arată președintele.

SESIZARE INTEGRALĂ ÎNAINTATĂ DE ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ

Inițiativă legislativă a fost depusă la Parlament, de către Marcel Ciolacu, liderul PSD, cel al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, fiind semnată, din partea UDMR, de Cseke Attila.

Inițiativa are două mize - să nu fie suprapuse alegerile locale cu cele parlamentare și, în același timp, Parlamentul să fie cel care stabilește data alegerilor parlamentare, și nu Guvernul cum s-a întâmplat în cei 30 de ani postdecembriști.

Ciolacu, Tăricenu și Cseke spun, în expunerea de motive, că „prin decretul prezidențial nr. 1134/2016, Parlamentul ales la data de 11 decembrie 2016 a fost convocat la data de 20 decembrie 2016. Prin urmare, limitele temporale normale ale mandatului actualului Parlament sunt 20 decembrie 2016 -20 decembrie 2020. Întrucât, excepțiile de la durata de 4 ani a mandatului Parlamentului în sensul scurtării acestuia sunt strict prevăzute de Constituție, rezultă că pentru a determina datele posibile pentru organizarea alegerilor parlamentare, termenul de 20 de zile prevăzut de art. 63 alin. (3) din Constituție, trebuie calculat înapoi începând de la data de 20 decembrie 2020.”

Prim-ministrul Ludovic Orban a criticat adoptarea legii prin care Parlamentul își conferă atribuția de stabili data când vor avea loc alegerile Parlamentare. El a remarcat că prin acest tertip parlamentarii își asigură că își pot lungi mandatul și a catalogat adoptarea legii drept un conflict de interese.

Nu îmi aduc, în 30 de ani, ca Parlamentul să stabilească data alegerilor, sincer vă spun. Adică parlamentarii sunt cei care sunt parlamentari în funcție. Interesul e să rămână cât mai mult în funcție. Cum să lași parlamentarii, care au interesul să își prelungească mandatul cât mai mult, să stabilească data alegerilor. Sigur, această decizie a Parlamentului este rezultatul deciziei Curții Constituționale, care Curtea Constituțională a zis că poate să stabilească data alegerilor și Parlamentul, și Guvernul. Pronunțarea a fost legată de alegerile locale, dar acum pe alegerile parlamentare e, totuși, o situație un pic diferită pentru că, repet, dacă Parlamentul hotărăște data alegerilor, Parlamentul e format din parlamentari, care sunt în mandat, care au interesul să își prelungească mandatul și care o să prelungească cât mai mult mandatul lor. După părerea mea, se află într-un evident conflict de interese", a afirmat Ludovic Orban.

XS
SM
MD
LG