Premierul Florin Cîțu a cerut, într-un interviu pentru G4Media, ca ministrul Justiției să găsească rapid soluții pentru continuarea dosarului 10 August.
Tribunalul București a respins marți definitiv cererea DIICOT de redeschidere a dosarului 10 august 2018, dată la care protestul pașnic din Piața Victoriei a fost reprimat cu brutalitate în timpul guvernării Dăncilă și sub coordonarea șefilor de atunci ai Jandarmeriei.
„Să vedem, mai sunt căi”, a spus Cîțu, adăugând că este „dezamăgit” de soluția închiderii dosarului și că va face publice rapid soluții pentru eventuala continuare.
„Eu aseară am avut o discuție cu ministrul Justiției. Astăzi avem ședință de guvern, să vedem cam cu ce soluții vine. Cum vom avea soluții, voi ieși cu ele public, dar trebuie cât mai rapid”, a declarat premierul Cîțu pentru G4Media.ro
„Vă dați seama că sunt dezamăgit, dar nu ne vom opri să încercăm să vedem cum găsim soluții ca vinovații să plătească. Nu ne vom opri. Asta vom face. Am discutat ieri cu ministrul Justiției și vom merge înainte. Să vedem, mai sunt căi. Cu siguranță, în continuare încercăm să rezolvăm problema”, a spus Cîțu.
Întrebat dacă o eventuală redeschidere a dosarului ar trebui să îi vizeze și pe decidenții politici de la mitingului Diasporei, precum Liviu Dragnea sau Carmen Dan, Florin Cîțu a spus că „dacă au fost implicați direct, în afara funcției politice, da, trebuie și ei să răspundă”.
Procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august pe 15 iulie 2020, scăpându-i de urmărirea penală pe toți șefii Jandarmeriei care au coordonat reprimarea protestului și violențele împotriva protestatarilor pașnici.
DIICOT a susținut că reprimarea protestului nu a fost pregătită dinainte, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor, așa că șefii Jandarmeriei nu pot fi făcuți vinovați pentru ce a urmat.
Procurorul Doru Stoica a scris în ordonanța de clasare a dosarului despre „credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii dar i-a considerat complici moral pe protestatarii pașnici cu cei care au recurs la violențe asupra forţelor de ordine pentru că nu s-au delimitat de ei și că s-ar fi amuzat.
Mai mult, procurorul spune că nu toate „victimele colaterale” au fost și „victime inocente”. El spune că jandarmii au încercat să-i extragă din mulțime pe protestatarii violenți dar nu au putut din cauza atitudinii celorlalți protestatari, cei pașnici.
„Încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a eșuat mai ales din cauza atitudinii protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici", a mai arătat procurorul care a clasat dosarul.
Pe 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului 10 august şi a dispus redeschiderea urmăririi penale împotriva tuturor șefilor Jandarmeriei implicați în coordonarea reprimării protestului.
Giorgiana Hosu îi reproșa procurorului care a clasat dosarul că nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar şi nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii. Ea mai spunea că şefii Jandarmeriei - care au refuzat să dea declarații la Parchetul Militar - ar fi trebuit citaţi și audiați la DIICOT, după preluarea dosarului de către această structură.
Cererea DIICOT a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, iar de acolo a ajuns la Tribunalul București, care a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii.
După decizia de marți a instanței, au scăpat de urmărire penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.
În urma deciziei definitive a Tribunalului București, acuzațiile cu privire la modul în care a fost coordonată intervenția vor rămâne clasate, însă vor continua investigațiile cu privire la cazuri punctuale de purtare abuzivă, care vor fi investigate de procurorii militari.
