În privința României, indexul RSF semnalează că viziunea autorităților statului asupra jurnalismului și libertății de expresie încurajează cenzura și auto-cenzura.
Finanțarea presei este, de multe ori opacă sau chiar marcată de corupție, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor patronilor, care le folosesc adesea drept instrumente de propagandă. Mai mult, adaugă raportul, informațiile despre cei care dețin anumite entități media sunt ascunse publicului, iar Consiliul Național al Audiovizualului a blocat transmiterea acestor informații pe motiv că încalcă legislația cu privire la protecția datelor personale.
Presa în pandemie
În timpul pandemiei de coronavirus, lipsa transparenței și a comunicării din partea autorităților au subminat atât accesul la informații, cât și credibilitatea presei. Autoritățile au blocat sau întârziat informațiile despre materialele sanitare și cheltuielile care vizau efectele pandemiei.
În timpul stării de urgență, Guvernul a anunțat o decizia controversată menită să interzică paginile de internet care propagau știri false și teorii ale conspirației, dar în practică, decizia nu a făcut decât să crească notorietatea acestora, mai arată documentul.
Pentru a combate dezinformarea și a spijini presa, guvernul a alocat 40 de milioane de euro unor campanii de informare publică. Inițiativa a fost criticată din cauza lipsei de transparență și a unor criterii de calitate în alocarea fondurilor. Acestea au ajuns la entități media cunoscute pentru lipsa de etică și au favorizat autocenzura, se mai arată în analiza Reporteri fără Frontieră.
Alte date despre campania de publicitate COVID
Campania de informare plătită de Guvern a fost oprită în 2021, după cum spune fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, la intervenția sa și a altor colegi.
„În această perioadă am oprit în Guvern, alături de câțiva colegi, și banii către presă. În plină criză sanitară, cu un buget al Ministerului Sănătății care nu ajunge până la sfârșitul anului, în condițiile în care avem cheltuieli fulminante legate de vaccinare, de testare și nu numai, nu cred că era oportun să prelungim ceva ce s-a întâmplat anul trecut și asupra căruia nu vreau să mai comentez”, a spus Voiculescu.
Întrebat de un reporter în conferința de la Cluj, dacă Vlad Voiculescu este cel care s-a opus ca Guvernul să adopte un act normativ prin care mass-media să primească bani pentru a promova campania de vaccinare, Florin Cîțu a evitat răspunsul: „Decizia este la premier întotdeauna. Toate actele normative merg mai departe la decizia premierului. Într-o ședință de guvern doar premierul se poate opune. Doar premierul se poate opune ca un act normativ să fie publicat.”
Oprirea campaniei care a suplimentat banii entităților media a fost invocată de observatorii media drept posibil motiv pentru care televiziuni precum Antena 3 și România TV au acoperit exagerat și distorsionat protestele față măsurile anti-COVID organizate la sfârșitul lunii trecute sau au promovat persoane care susțin teorii conspiraționiste. Adunări de mici dimensiuni erau descrise drept proteste de amploare, în care s-ar fi exprimat „furia poporului” în timpul unor „tensiuni uriașe”.
O analiză paginademedia.ro remarcă că cele mai dramatice titluri (așa-numite burtiere) în timpul manifestaţiilor au fost folosite de România TV, televiziune care a primit de la Guvern, potrivit datelor publicate la începutul anului de G4Media, 2 milioane de lei. La acea vreme, Guvernul transmitea jurnaliștilor G4Media că a cheltuit 76 de milioane de lei din bugetul de stat pentru campanie, cu 14 milioane către entități din trustul fondat de Dan Voiculescu: Antena 1, Antena 3 și Radio Zu.
Deși Executivul de la București a adoptat unele dintre cele mai blânde restricții din Europa, în ciuda creșterii accelerate la acea vreme a cazurilor, Antena 3 s-a remarcat cu burtiere care vizau restricțiile, dar și pe ministrul Sănătății de la acea vreme, Vlad Voiculescu: „lovitură zdrobitoare pentru Guvernul restricţiilor", „Sondaj devastator pentru Guvernul restricţiilor", „Ministrul Sănătăţii, prăbuşire absolută în sondaje".
La conferința de vineri de la Cluj, premierul a spus că nu știe dacă mai sunt facturi de plătit pentru campania de anul trecut, dacă da, aceștia fiind, oricum, singurii bani care ar mai merge către presă, în prezent, pentru o campanie COVID.
În 29 martie, potrivit paginademedia.ro, știrile despre proteste au fost urmărite între orele 20:30 și 22:35 la România TV și Antena 3 de peste un milion de persoane (726.000 de telespectatori la România TV și 447.000 la Antena 3).
Cazul Ungariei
În privința Ungariei, Indexul RSF arată că Guvernul condus de Viktor Orbán a profitat de pandemie pentru a-și extinde hegemonia asupra presei.
Evenimente majore din 2020 au fost reprezentate de preluarea Index.hu cu sprijinul unui partener de afaceri al premierului. Jurnaliștii de la Index.hu au înființat Telex.hu, care, alături de revenirea Radio Free Europe oferă singura doză de pluralism presei din Ungaria.
Potrivit RSF decizia politică clară a Ungariei de a limita libera exprimare și libertatea presei are efecte și în regiune, unde presa de stat devine victimă a unor politici agresive: în Polonia, TVP s-a transformat în instrument de propagandă, iar în Slovenia agenția STA nu mai are acces la finanțare publică dacă refuză să se supună liniilor trasate de guvern.
Indexul RSF plasează Polonia pe locul 64, iar Bulgaria, unde jurnaliștii sunt nu doar intimidați și discreditați, dar chiar și victime ale unor agresiuni, pe locul 112.
Rusia este pe locul 150, cu legi draconice, control asupra internetului, publicații controlate sau desființate și o presiune sporită asupra presei independente în urma întoarcerii în țară și a arestării opozantului Kremlinului, Alexei Navalnîi.
China e pe locul 117, o poziție care marchează succesul președintelui Xi Jinping în a folosi noile tehnologii pentru a controla și mai mult informațiile odată cu izbucnirea pandemiei. Șapte jurnaliști sunt încă în detenție pentru relatări legate de pandemie, iar peste 450 de utilizatori ai rețelelor de socializare au fost deținuți pentru scurt timp pentru „răspândirea de zvonuri” despre COVID-19.
