Linkuri accesibilitate

Presa europeană despre pandemie, Brexit și „sultanul” Erdogan


Recep Tayyip Erdogan și premierul bulgar Boiko Borisov (montaj de Valdes Radev)

Întreaga Europă e pe cale de a aluneca treptat în zona roșie a pandemiei.

În Uniunea Europeană, 16 țări sunt acum marcate cu roșu, iar Le Monde le prezintă în detaliu, începând cu Franța și analizând măsurile luate în fiecare. Un rezumat solid, însoțit de o hartă a Europei și mai limpede cromatic, oferă site-ul bulgar OffNews.bg.

Pentru prima oară numărul relativ al deceselor în Europa l-a depășit pe cel din SUA, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că rata deceselor în această iarnă ar putea fi de cinci ori mai ridicată decât cea din primăvară, dacă nu se respectă portul măștilor și distanțarea socială.

Tot în Franța, cum o rezumă Libération, poliția și procuratura au efectuat ieri o serie de percheziții în birourile și la domiciliul ministrului sănătății Olivier Véran, dar și în cele ale altor membri trecuți sau prezenți ai guvernului, în legătură cu gestionarea trecută a epidemiei de Covid-19. El Pais, în Spania, scrie că ancheta a fost deschisă în urma plângerilor unor victime infectate anterior cu virusul, care consideră că măsurile luate au fost insuficiente sau că autoritățile au făcut dovadă de incompetență.

Altminteri, deși nu prea convinși de explicațiile lui Emmanuel Macron, francezii acceptă noua carantină, cum o constată Le Figaro. De altfel, ceea ce a făcut Macron, anunțând noile măsuri foarte restrictive, reprezintă „una dintre cele mai dure măsuri luate de un lider politic de la începutul pandemiei încoace”, cum o estimează la Londra Financial Times.

La Bruxelles, unde continuă astăzi summitul UE început ieri și dedicat Brexitului, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a părăsit ieri seară reuniunea pentru a intra în carantină, după ce o persoană din cercul său apropiat de colaboratori a fost testată pozitivă. La Sofia, tabloidul 24 Ceasa scrie cu reproș că von der Leyen s-a întâlnit ieri seară, înainte de a se izola, cu premierul bulgar Boiko Borisov și publică azi o fotografie în care cei doi sunt apropiați la masă, discutând fără mască.

Următoarea sesiune plenară a Parlamentului European a fost anulată de pe acum, cum a anunțat-o «cu regret» președintele parlamentului, italianul David Sassoli.

Virusul nu ține cont de frontiere

Cum o scrie cotidianul conservator spaniol El Mundo, virusul lovește acum din plin Portugalia și, de asemenea, cele două Irlande, atât nord cât și sud. În Portugalia, Diário de Notícias lansează o dezbatere națională în legătură cu obligativitatea măștilor în spațiul public (ceea ce nu era cazul până acum) și cu utilitatea măsurilor punitive.

În Spania, în acest timp, una dintre țările cele mai afectate de pandemie, crește rezistența în fața rigorilor impuse de guvernul socialist, atât în Madridul controlat de opoziție, cât și în Catalonia. Cotidianul conservator ABC contestă de altfel, furnizând cifre și hărți, că Spania ar fi regiunea cea mai atinsă din Europa.

În Germania, unde responsabilitatea combaterii epidemiei a fost până recent în mare parte lăsată pe seama autorităților locale ale landurilor (Bundesländer), Süddeutsche Zeitung oferă un foarte util tablou comparativ cu măsurile specifice luate în toate cele 16 landuri, pentru a se mai evita de acum înainte confuziile în mintea și comportamentul celor care călătoresc (lucru nerecomandat de altfel de autorități).

Asta pentru că până și în Germania crește sentimentul de revoltă împotriva măsurilor de carantină și de limitare a deplasării cetățenilor. „Un apel anonim semnalează prezența unei familii din Berlin într-un hotel de vacanță din Brandenburg” a titrat cotidianul berlinez de stânga Tageszeitung , căutând să arate absurditatea situației și felul în care măsurile oficiale duc la delațiune și la erodarea țesutului social.

Covid de sens: măsuri „grotești” în școli din Italia

Cât despre Italia, cum o constată sobru La Repubblica, virusul se află iarăși în fază acută. Italia a atins ieri un nou record, cu peste 8800 de cazuri în 24 de ore (deși asta pălește în fața celor 33.000 de noi cazuri înregistrate ieri în Franța într-o singură zi).

La Repubblica se revoltă însă împotriva unora din măsurile aplicate local. Astfel, pentru a putea continua predarea pe timp de pandemie, unele școli au decis măsuri sanitare proprii, dintre care unele au atins dimensiuni „grotești”. Între prudență și obsesie, premiul absurdului i-ar reveni unei școli primare din orășelul Cerveteri, în apropiere de Roma, unde conducerea a decis să pună caietele elevilor în carantină. Astfel: «profesorii păstrează patru zile caietele elevilor într-un dulap special, fără să le atingă; apoi, după ce au corectat exercițiile, profesorii pun iarăși caietele vreme de patru zile „in quarantena”, după care copiii le pot lua».

La Repubblica a strâns mărturii despre un lung șir de măsuri halucinante și suprarealiste, inclusiv despre un liceu tehnic unde a fost păstrată ora de educație fizică, dar cu recomandarea făcută elevilor să încerce să nu transpire când fac gimnastică, pentru că sudoarea transmite virusul!

Toți ochii din UE pe Londra

La Bruxelles, unde are loc summitul european din 15 – 16 octombrie dedicat Brexitului, pe fundal de pandemie, toți ochii sunt acum pe Londra, după ce liderii UE i-au lansat ieri lui Boris Johnson invitația de a continua negocierile, în ciuda ultimatumului lansat de acesta care dorea ca pe 15 UE să semneze deja un acord.

Johnson insistase că el ar dori un acord final la acest summit, acord care să trebuiască după aceea doar să fie semnat și de el, într-un ultim sprint. Pentru Bruxelles, însă, un târg este încă posibil, însă nu cu orice preț.

Potrivit site-ului Politico, negociatorul britanic David Frost a spus deja că e dezamăgit de concluziile intermediare ale europenilor, anunțate ieri seară. Frost a postat pe Twitter că el spera „că UE va lucra intens pentru găsirea unui acord”.

Negociatorul șef european Michel Barnier le-a spus însă liderilor reuniți în aceste două zile la Bruxelles că el e gata să meargă luni iarăși la Londra pentru un ultim efort. Chiar dacă se va ajunge la un acord, acesta va trebui tradus juridic în toate limbile oficiale ale UE și apoi ratificat de parlamentele tuturor statelor membre.

Între timp, punctele de discordie rămân aceleași: condițiile unei concurențe echitabile, pentru a evita dumpingul, apoi cotele din pescuit și evitarea instalării unei frontiere concrete în Irlanda de Nord. Pescuitul rămâne important, iar The Guardian îl citează pe Macron care a spus că „pescarii francezi nu vor fi sacrificați pentru Brexit

Moscova devine Centrală în Asia

Moscova devine Centrală în Asia”: cu acest joc de cuvinte, cotidianul Kommersant („Revista Ъ”, cum își spune singur, de la arhaicul semn tare final inutil, Ъ, cu care își ornează numele) explică noua politică inaugurată de Putin în legătură cu cele cinci state ex-sovietice ale Asiei Centrale: Turkmenistan, Kazahstan, Tadjikistan, Uzbekistan și Kirghizia (unde, cum o explică în detaliu Moskovski Komsomoleț, președintele Sooronbai Jeenbekov a demisionat ieri, lăsându-i locul, în urma unei revolte populare, puternicului premier Sadîr Japarov; Jeenbekov devenind astfel al treilea președinte kirghiz răsturnat de mulțimea din stradă din 1991 încoace).

Ministerul rus de externe a lansat astfel ceea ce Kremlinul numește politica «AC + 1» («ЦА+1») și anume: «Asia Centrală + 1», acel „1” fiind Rusia. Cum o rezumă fără ocolișuri Kommersant: „De acum înainte, Moscova nu va mai dezvolta relații bilaterale cu acele țări, ci va privi Asia Centrală ca pe un tot coerent, ca pe o unitate (единое целое)”.

UE și „sultanul” Erdogan

Turcia împotriva restului lumii”: tot pe fundal geopolitic, în Franța, Courrier International, care în fiecare săptămână oferă un vast sumar al presei internaționale, are azi în ultimul număr un extrem de interesant dosar despre deteriorarea rapidă și aparent inexorabilă a relațiilor dintre UE (și NATO) cu Turcia lui Recep Tayyip Erdogan.

Așa cum Rusia caută, prin politica rezumată astăzi de Kommersant, la Moscova, să refacă cel puțin parțial sfera de influență a URSS-ului, la fel președintele turc Erdogan se vede pe sine ca un apărător al islamului sunnit și restaurator al gloriei Turciei otomane. Turcia este acum „împotriva restului lumii”, cu excepția câtorva aliați de ultima oră cu totul neașteptați. E vorba, cum reiese din dosarul de presă prezentat de Courrier International, de China și, mai recent, de Bulgaria.

Sprijinul tacit al Chinei explică și tăcerea totală a lui Erdogan în chestiunea persecutării minorității uigur, turcofoni musulmani din uriașa regiune Xinjiang a Chinei, în ceea ce este istoric Asia Centrală (unde China rivalizează cu Rusia). În trecutul încă recent (cum a amintit-o Foreign Policy), Erdogan tratase drept „genocid” persecutarea uigurilor vorbitori de turcă de către statul chinez. Termenul de „genocid” poate părea puternic și folosit metaforic, însă „crimă împotriva umanității” este și expresia folosită de către foarte respectabila revistă britanică The Economist, în numărul său de astăzi dedicat situației uigurilor în fața represiunii chineze. Tăcerea totală a lui Erdogan, după vociferările sale din trecut, este mai mult decât grăitoare.

Cât despre Bulgaria lui Boiko Borisov, ea este, cum o scrie Courrier International, un „mediator interesat” între Turcia și UE. În 2016 deja, în plină criză a refugiaților, Bulgaria era gata să sprijine cererea lui Erdogan de suprimare a obligativității vizei Schengen pentru turci, în sprijinul controlării fluxului de migranți de către Ankara.

Ba chiar, Borisov avea să organizeze atunci la Varna un „summit al împăcării”, care nu a dus la niciun rezultat.

Facebook Forum

Ce urmează pentru Aleksei Navalnîi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:51 0:00
XS
SM
MD
LG