Premiul Nobel pentru medicină a fost acordat ieri pentru decriptarea unui virus și atribuit unui trio de specialiști care au identificat virusul hepatitei C (britanicul Michael Houghton și americanii Harvey Alter și Charles Rice). Asta, exact în momentul în care, pentru prima oară, un alt grup de savanți afirmă că posedă acum dovezi „covârșitoare” (evidencias abrumadoras, cum o spune în Spania El Pais) că virusul de Covid-19 se transmite în realitate și prin aer, fără o interacțiune între două persoane.
În Spania continuă disputa politică dintre guvernul de coaliție, condus de socialiști, care au reimpus în Madrid o carantină cvazi-totală în anumite cartiere, și administrația de centru-dreapta a regiunii capitalei, care respinge măsurile, argumentând că ele nu fac decât să pedepsească populația din cartierele sărace și foarte populate.
Astfel, fostul premier conservator José María Aznar a declarat pentru cotidianul de opoziție El Mundo că „Spania este o țară în plin regres constituțional și instituțional”. Pe plan politic, El Mundo mai explică și cum decurg eforturile lui Aznar de renovare a partidului său conservator, Partido Popular, care are ca titlu de glorie aceea că, format după moartea lui Franco pe ruinele formațiunii politice a apropiaților acestuia, Partidul Popular, și structurându-și explicit ideologia creștin-democrată, a servit de model formațiunii politice transeuropene de centru-dreapta, dintotdeauna cea mai numeroasă și influentă pe scena europeană și care avea să preia numele celei spaniole: Partidul Popular European (PPE).
Paris — pas très gai
Măsuri foarte stricte sunt aplicate din nou în Paris începând de astăzi, cu toate barurile închise vreme de 15 zile, în vreme ce restaurantele, cinematografele și teatrele vor trebui să aplice măsuri foarte stricte dacă doresc să rămână deschise.
La Barcelona, metropola catalană care a trecut în două rânduri prin măsuri similare, La Vanguardia precizează că măsurile luate în capitala Franței și în aglomerațiile suburbane vecine, măsuri care afectează viața cotidiană a 7 milioane de oameni, nu sunt guvernamentale, ci decurg din decizia primăriei Parisului, condusă de socialista Anne Hidalgo, în acord cu prefectul capitalei, Didier Lallement.
Berlin — dezorganizare
În Berlin, în schimb, cum o subliniază Frankfurter Allgemeine Zeitung, nu există, printre feluritele autorități locale, o poziție comună în legătură cu măsurile de urmat.
La Berlin, cotidianul Tageszeitung, ziarul stângii intelectuale a capitalei germane, comentează situația din Franța și diferențierea făcută între baruri și cafenele pe de o parte, obligate în închidă în Paris, și pe de altă parte restaurantele, care pot continua, introducând reguli noi. Titlul din Tageszeitung este: „Vin doar cu mâncare”, s'il vous plaît.
Covida è bella
În Italia, La Repubblica oferă, ca în fiecare zi, bilanțul planetar al epidemiei, țară după țară, dar pentru prima dată face o precizare aparte și pentru numărul contaminărilor printre membrii personalului instituțiilor UE de la Bruxelles: 159 de cazuri înregistrate deja în clădirile executivului european, ceea ce a dus la autoizolarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Von der Leyen însăși a anunțat asta pe Twitter. Corriere della Sera oferă însă o cifră ceva mai mare de contaminări în instituțiile de la Bruxelles, 179 de persoane, dar amintește că e vorba de 179 de oameni din 32.000, cât însumează cu totul instituțiile UE.
Ucraina la Bruxelles
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află astăzi la Bruxelles, unde se va întâlni cu președintele Consiliul European Charles Michel și cu șeful diplmației UE, Josep Borrell.
„Servitorul poporului” Zelenski le va cere europenilor să mențină sancțiunile impuse Rusiei.
Înainte de a ajunge la Bruxelles, Zelenski a acordat un interviu site-ului specializat în afaceri europene Politico, în care repetă că nu este de acord cu organizarea de alegeri locale în regiunile separatiste din est, în Donbas, așa cum o dorește Putin.
Trump "not out of the woods yet"
Șeful echipei medicale de la Casa Albă, Sean Conley, a spus ieri că Trump este "not out of the woods yet". Colorata expresie colocvială americană pentru a spune că problemele nu s-au încheiat devine în franceza de la Le Monde ceva foarte banal și anume că Trump este « pas encore complètement tiré d’affaire ».
La fel de banală e și traducerea în Spania, în El Mundo: Trump «no está fuera de peligro», «nu este în afara oricărui pericol», și tot așa în Diário de Notícias, în Portugalia: «não é ainda completamente livre de perigo», dar și în Italia, în La Stampa: «non ancora del tutto fuori pericolo».
În Belgia, flamandul Het Nieuwsblad spune: “Hij is nog niet helemaal buiten gevaar”. Traducere extrem de plată și banală și în Rusia, unde agenția RIA Novosti informează că: "пока еще рано говорить о том, что опасность миновала".
În Croația, însă, expresia prinde viață și Trump „nu este vindecat până la capăt”: «možda još nije do kraja izvukao», potrivit Telegraf, foarte popular cotidian din Zagreb. În vremea aceasta, Süddeutsche Zeitung, la München, are un foarte colorat: "Trump ist noch nicht über den Berg".
Parchetul Codruței Kövesi — "english only"
Rămânând în domeniul lingvisticii jurnalistice, cotidianul francez Libération, în persoana corespondentului său de la Bruxelles Jean Quatremer, atrage atenția cu indignare asupra faptului că „viitorul parchet european va vorbi english only”.
Este vorba de parchetul european condus de Codruța Kövesi, la care vor participa 22 din cele 27 de țări ale UE (mai puțin Ungaria, Polonia, Suedia, Danemarca și Irlanda).
Odată cu Brexitul, s-a crezut că rolul englezei va scădea automat în UE, cel puțin oficial, întrucât Irlanda și Malta au ca limbi oficiale gaelica și, respectiv, malteza. Chiar dacă majoritatea populației irlandeze este anglofonă, limba oficială la Bruxelles e gaelica, celta irlandeză, engleza fiind pentru irlandezi în UE doar o limbă de lucru.
Așa încât, cel puțin pe plan administrativ, engleza ar trebui, tehnic, să nu mai fie o limbă oficială a Uniunii Europene și să-și piardă locul în favoarea francezei și germanei. Iată însă, cum o revelează Libération, că parchetul UE însuși a decis să folosească doar engleza, deși nu este limbă oficială în niciuna din cele 22 de țări. Sau, cum continuă ziarul, se va vorbi mai degrabă globish, „versiunea corcită (abâtardie) a englezei”.
Publicația de extrema dreaptă Valeurs Actuelles, apropiată de mișcarea politică a lui Le Pen, subliniază la rândul său că pentru Franța, faptul că parchetul european va vorbi doar engleza este o grea lovitură, mai ales după ce, cum o amintește și Libération, Codruța Kövesi a obținut mandatul (cu o durată de șapte ani) cu sprijinul fățiș al Franței.
Facebook Forum