Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a discutat la telefon cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, timp de peste 45 de minute, a precizat pentru Europa Liberă o sursă apropiată Administrației Prezidențiale.
O altă sursă a explicat că a fost o discuție programată, după ce duminică, 2 martie, la reuniunea de la Londra, la care au participat, printre alții, Marea Britanie, Canada, Polonia, Franța și Turcia, Ilie Bolojan nu a avut cum să poarte o discuție așezată cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Potrivit aceleiași surse, apropiată discuției, Ilie Bolojan și Mark Rutte s-au asigurat reciproc de sprijin, iar secretarul general al NATO i-ar fi spus președintelui interimar al României că aliații vor continua să fie atenți la regiunea Mării Negre.
După discuție, Bolojan a scris pe rețeaua X că a vorbit cu Mark Rutte despre „prioritățile Alianței Nord Atlantice: situația din Ucraina, Marea Neagră și Flancul Estic (n.r. al NATO), împărțirea responsabilităților, întărirea capacităților de apărare și descurajare”.
Marți dimineață, președintele interimar a postat din nou: „NATO este cel mai puternic pilon de apărare, iar România rămâne un aliat implicat și de încredere”.
„Trebuie să creștem investițiile pentru a ne întări capacitatea de apărare. Europenii și americanii trebuie să lucreze strâns, împreună, pentru a obține o pace justă și durabilă în Ucraina”, a adăugat președintele interimar Ilie Bolojan.
El a discutat la telefon cu șeful NATO după ce în ultimele zile au apărut mai multe informații în presa internațională potrivit cărora Administrația Trump ar putea opri livrările de arme către Ucraina. Detalii, aici:
Vineri, pe 28 februarie, președintele Ilie Bolojan declarase într-o conferință de presă la București că există un acord între forțele politice din România pentru a susține o majorare a cheltuielilor de apărare. „Există acest acord în aproape toate țările”, a completat șeful statului.
Totodată, Ilie Bolojan a explicat că „vom susține dezvoltarea industriei naționale de apărare. „Aici este un spațiu bun să ne mișcăm, inclusiv prin preluarea de către Ministerul Apărării a unor entități care astăzi sunt subordonate Ministerului Economiei și integrarea lor în această zonă”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți, 4 martie, un plan de înarmare a Uniunii Europene (UE) în valoare de 800 de miliarde de euro, precum și alte măsuri care să accelereze consolidarea industriei de apărare în blocul cu 27 de membri.
UE va propune să acorde statelor membre mai mult „spațiu fiscal” pentru investițiile în apărare, precum și împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru aceste cheltuieli, și va urmări să mobilizeze și capital privat, a declarat Ursula von der Leyen.
Ea a prezentat planul numit ReArm Europe (Reînarmarea Europei) la doar câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump, a întrerupt temporar ajutoarele militare pentru Ucraina, spunând că le-ar putea relua odată ce conducerea de la Kiev va arăta „mai multă dorință de pace”.
După anunțul președintei Comisiei Europene, premierul Marcel Ciolacu a scris pe rețeaua X că Europa trebuie să fie pregătită să îşi menţină securitatea şi apărarea dar şi că sunt binevenite propunerile de a excepta cheltuielile de apărare de la procedura de deficit bugetar excesiv.
România se află în această procedură de mai mulți ani, din cauza deficitului bugetar de peste 3 la sută din PIB. În 2024, România a încheiat 2024 cu un deficit de peste 8,6 % din PIB.
Invitat la Interviurile one2one, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat marți, 4 martie, că a discutat deja la începutul acestei săptămâni cu premierul Marcel Ciolacu și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, despre cum ar putea fi realocate o parte dintre fondurile de dezvoltare de la Uniunea Europeană necheltuite până acum către apărare.
„Analize am făcut încă de de la începutul săptămânii cu domnul prim-ministru, cu domnul ministru Boloș. Vom face analize în continuare și momentul în care se operaționalizează aceste scheme de împrumut, de reorientare de fonduri de coeziune, reorientare de resurse, cu siguranță vom veni și cu soluțiile”, a spus ministrul Finanțelor la one2one.
Interviul integral cu ministrul Finanțelor va fi publicat joi, 6 martie, pe site-ul Europei Libere.
Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat, sâmbătă, 1 martie, într-un interviu pentru presa franceză că Rusia lui Vladimir Putin este mai mult ca oricând o amenințare existențială pentru Europa și că, dacă nu este oprit, „va continua cu siguranță cu Moldova și poate dincolo, în România”.
Ce pot face acum Guvernul și Parlamentul pentru o apărare mai bună. Întâlnire marți la MApN
Marți, la ora 14:00, membrii Comisiilor de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională s-au întâlnit la Ministerul Apărării Naționale cu ministrul Angel Tîlvăr și conducerea militară a instituției.
Este o reuniune la care șefii Armatei le-au prezentat parlamentarilor prioritățile instituției la debutul sesiunii parlamentare.
Membru în Comisia de Apărare a Senatului, senatorul Partidului Național Liberal (PNL) Vasile Blaga spune pentru Europa Liberă că executivul ar trebui să nu mai țină cont de faptul că este campanie electorală și să dea și ordonanțe de urgență pentru accelerarea întăririi apărării naționale.
„Într-o campanie electorală care se apropie, Parlamentul lucrează cu viteza întâi, maximum a doua, așa se întâmplă”, explică Blaga.
Întrebat dacă politicienii ar trebui să urgenteze și adoptarea Legii pregătirii populației pentru apărare, senatorul liberal spune: „Absolut!”.
Fost ministru de Interne și președinte al Senatului, Vasile Blaga adaugă că, până la creșterea producției de muniție și armament în țară, România trebuie să apeleze tot la importuri.
„Cred că în prima etapă va fi nevoie de import de armament, conform planului de înzestare a Armatei, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. În același timp, trebuie întărită industria de apărare românească, trebuie pornite mai multe capacități”, explică senatorul liberal.
Vasile Blaga mai spune că România trebuie să insiste să aibă și offset la fiecare mare achiziție militară din străinătate, adică o parte din valoarea investiției să reprezinte facilități de producție în România.
Un alt membru al Comisiei de Apărare, de la Camera Deputaților, liderul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Kelemen Hunor, crede că, în acest moment, s-ar impune „un plan pentru industria românească de apărare”.
Dar, adaugă deputatul UDMR, România trebuie să fie conștientă că „fără americani, scutul antirachetă (n.r. de la Deveselu, județul Olt) nu poate funcționa, de asemenea sistemul Patriot – că nu putem pune noi în rachetele Patriot praf de pușcă românesc”.
Kelemen Hunor crede că România trebuie să aloce bani pentru investiții în tehnologii avansate militare.
Membru al Coaliției de guvernare, deputatul Kelemen Hunor mai spune pentru Europa Liberă că până acum, nu au existat decât discuții politice între liderii partidelor care conduc România despre creșterea capacității de apărare.
Deputat al Uniunii Salvați România (USR), membru al Comisiei parlamentare de Apărare, Ionuț Moșteanu, spune și el pentru Europa Liberă că executivul trebuie să facă repede un plan „pe pași”, cu ce se poate face în următoarele luni pentru apărarea României.
„Este nevoie de restructurarea companiilor de armament. Și eu cred foarte tare că unele fabrici trebuie mutate la Ministerul Apărării (n.r. de la Ministerul Economiei”, adaugă deputatul Ionuț Moșteanu.
Președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, spune pentru Europa Liberă: „Avem nevoie de trupe NATO și de trupe americane în România. Chiar și de baze permanente. Avem nevoie de securitate, avem nevoie să întărim actualele acorduri de securitate care au fost încălcate de către Rusia și să întărim respectarea suveranității statelor”. În ceea ce privește războiul din Ucraina, spune Simion, prioritatea ar trebui să fie pacea. „Orice altă abordare nu face decât să prelungească suferința și să pună întreaga Europă de Est în pericol. Românii trebuie să fie în siguranță, iar securitatea națională trebuie întărită prin mijloace care servesc interesul nostru național”.
Voluntar în Ucraina: România trebuie să deschidă industria de apărare pentru sectorul privat
Radu Hossu, voluntar militar în Ucraina încă de la începutul invaziei Rusiei în țara vecină, din februarie 2022, spune pentru Europa Liberă că în actualul context, „trebuie să ne racordăm la realitățile prezentului”.
„Războiul din Ucraina și modul în care este purtat”, spune Hossu, „ne-au
demonstrat că orice om cu cunoștințe de IT și un printer 3D poate produce un vehicul purtător de explozibil. Guvernul trebuie să deschidă industria de apărare spre sectorul privat. Peste noapte ar apărea zeci sau sute de start-upuri care ar dezvolta drone de recunoaștere, drone kamikaze sau de bombardament, dar și start-up-uri IT care ar implementa tehnologii de Inteligență Artificială pentru tot ceea ce înseamnă tactica de asalt sau apărare în roiuri. Un alt pas esențial pentru România este să se racordeze la cele 150 miliarde anunțate chiar azi de Ursula von der Leyen, împrumuturi pentru refacerea infrastructurii complexului industrial militar. Iar ca ultim aspect: să cumpere european și să investească în proiecte comune europene. Timpul pentru dependența de SUA a trecut."
„Trebuie să continuăm ajutorul militar”, mai crede Radu Hossu, care adaugă: „investiția în apărarea Ucrainei este o investiție în apărarea noastră”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
