Linkuri accesibilitate

Cine primește și cine pierde bani din prima rectificare din 2022. Metroul primește banii de mentenanță


Ministerul Finanţelor Publice a pus în dezbatere publică, joi seară, rectificarea bugetară, precizând că veniturile se majorează, pe sold, cu suma de 29.941,6 milioane lei, iar cheltuielile se majorează, pe sold, cu suma de 32.591,0 milioane lei.

Finanțele, Sănătatea, Munca, Proiectele Europene sunt printre ministerele care primesc bani în plus la prima rectificare bugetară pe 2022, potrivit proiectului pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor Publice. De asemenea, metroul din Capitală primește strict banii pentru mentenanța trenurilor.

Prin rectificarea bugetară, veniturile se majorează, pe sold, cu suma de 29.941,6 milioane lei, cheltuielile se majorează, pe sold, cu suma de 32.591,0 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 2.649,4 milioane lei, precizează Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare.

Veniturile bugetului de stat pe anul 2022 se vor majora pe sold cu suma de 21,493 miliarde de lei, iar cheltuielile bugetului de stat pe anul 2022 vor creşte pe sold cu 26,447 miliarde de lei.

Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naționale (cash) crește la 80,154 miliarde lei reprezentând 5,8% din PIB.

Conform Notei de fundamentare, banii din rectificare se reflectă, în principal, pe mai multe categorii de venituri: impozit pe profit (+4,018 miliarde lei), alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane fizice (+126 milioane lei), Taxa pe valoarea adăugată (+5,541 miliarde de lei, din care 2,069 miliarde lei sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale), accize (-1,97 miliarde lei).

„Scăderea accizelor încasate în primul semestru al anului 2022 este atenuată de efectul pozitiv al măsurii de majorare a nivelului accizelor la produsele din tutun (ţigarete, tutun încălzit şi lichide cu conţinut de nicotine destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic) şi alcool (O.G. nr. 16/2022)", precizează Ministerul de Finanțe.

De asemenea, majorarea veniturilor bugetului de stat se va datora altor impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii (+11,300 miliarde de lei, ca urmare a evoluţiei impozitului pe veniturile suplimentare obţinute din dereglementarea preţurilor în sectorul gazelor naturale, de +8,1 miliarde lei, şi a impozitului aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 - de +3,2 miliarde lei).

În acelaşi timp, taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi vor avea un plus de 920,4 milioane lei, influenţate de evoluţia veniturilor din taxele pentru jocurile de noroc şi de menţinerea estimărilor din Legea nr.317/2021 privind încasarea în anul 2022 a veniturilor aferente valorificării frecvenţelor radio în noile benzi de frecvenţe armonizate la nivel european pentru sisteme de comunicaţii mobile terestre de bandă largă 5G.

Potrivit sursei citate, veniturile rezultate din impozitul pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale vor creşte cu 447 milioane lei, în timp ce veniturile nefiscale vor fi de +2,465 miliarde de lei.

„Majorarea veniturilor nefiscale cu 2,7 miliarde lei se datorează, în principal, evoluţiei redevenţelor petroliere (efect al creşterii preţurilor la petrol şi gaze naturale) şi dividendelor aferente exerciţiului financiar al anului 2019 şi 2020 efectuate de către CEC Bank. Această majorare a veniturilor este atenuată cu 0,7 miliarde lei de compensaţia la carburanţi pentru susţinerea acordării de reduceri ale preţurilor la benzină şi motorină (O.U.G. nr. 106/2022)", se mai precizează în nota de fundamentare.

Cine primește bani la rectificare:

  • Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +9,33 miliarde lei
  • Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: +5,250 miliarde lei pers sold
  • Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: +2,719 miliarde lei, per sold.
  • Ministerul Sănătății: +2,642 miliarde lei per sold prin suplimentarea transferurilor acordate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate cu +3,277 miliarde lei
  • Ministerul Energiei: +2,482 miliarde lei, per sold
  • Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: +2 miliarde lei, per sold
  • Ministerul Justiției: +864,4 milioane lei per sold.
  • Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +716,3 milioane lei per sold.
  • Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +649,2 milioane lei, per sold.
  • Ministerul Antreprenoriatului și Turismului: +648,3 milioane lei, per sold.
  • Secretariatul General al Guvernului: +241,5 milioane lei per sold
  • Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării: +203,5 milioane lei în principal pentru achitarea contribuțiilor restante ale României la programele opționale ale ESA (Agenția Spațială Europeană).
  • Ministerul Public: +201,0 milioane lei, per sold.
  • Ministerul Economiei: +125,6 milioane lei, per sold.
  • Ministerul Educației: +57,0 milioane lei, per sold
  • Ministerul Sportului: +33,7 milioane lei, per sold
  • Ministerul Familiei +13 milioane lei
  • Academia Română: +13,9 milioane lei pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului și pentru finanțarea cheltuielilor unităților medicale din subordine

De asemenea,mai primesc bani în plus și instituții precum: Administrația Pezidențială +15,4 milioane lei, Senatul României +3,8 milioane lei, Consiliul Legislativ +1,32 milioane lei, CNA +545.000 lei, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării +740.000 lei, Agerpres +300.000 lei, Autoritatea Electorală Permanentă +24,2 milioane lei, Consiliul Economic și Social +396.000 lei, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor +2,99 milioane lei, Inspecția Judiciară +821.000 lei.

Cine pierde bani la rectificare:

  • Ministerul Afacerilor Interne: -559,3 milioane lei,
  • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -434,4 milioane lei,
  • Ministerul Culturii: -275,0 milioane lei,
  • Serviciul de Telecomunicații Speciale: : -151,0 milioane lei
  • Ministerul Finanțelor: -146,9 milioane lei
  • Ministerul Afacerilor Externe: -67,1 milioane lei
  • Consiliul Superior al Magistraturii: -30,7 milioane lei
  • Curtea de Conturi: -23,8 milioane lei

În nota de fundamentare a rectificării se mai marată că: „majorarea veniturilor bugetului de stat este influenţată, în principal, de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe anul 2022, în care ritmul de creştere a PIB nominal a fost revizuit în creştere la 16,1%, a încasărilor la bugetul de stat, a ultimelor modificări legislative aprobate cu aplicare în anul curent, a veniturilor aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului, devenite executorii (0,6 miliarde lei), precum şi de măsurile preconizate de îmbunătăţire a colectării taxelor şi impozitelor (ţinta de 3,5 miliarde lei, din care 1 miliard lei la TVA, 1 miliard lei la accize şi 1 miliard lei la contribuţii de asigurări)”.

Proiectul de rectificare bugetară poate fi consultat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice

Joi, la începutul ședinței de guvern, premierul Nicolae Ciucă a spus că rectificarea bugetară care va fi aprobată de Guvern „asigură perspectiva unei bune funcţionări a serviciilor publice oferite cetăţenilor, plata drepturilor sociale, precum şi finanţarea programelor şi schemelor de ajutor de stat destinate susţinerii economiei".

„Alocăm fonduri suplimentare susţinerii investiţiilor importante în economie, aşa cum ne-am angajat prin Programul „Sprijin pentru România". Bugetul schemei de ajutor de stat va creşte de la 6,38 miliarde lei la 7,37 miliarde lei, calificându-se investiţiile de cel puţin 1 milion de euro în industria alimentară, producerea materialelor de construcţii, producerea de piese auto şi industria hârtiei", a arătat premierul.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru lucrează în presă din 2001. Primele articole le-a publicat în România Liberă, ziar în redacția căruia a lucrat în primii trei ani. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, DIGI 24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. Din ianuarie 2021, Andreea este Senior Correspondent în echipa Europei Libere România. 

XS
SM
MD
LG