Linkuri accesibilitate

Prima victorie a lui Kovesi și de ce UE are nevoie de un procuror est-european


Laura Codruța Kovesi a obținut cele mai multe voturi în comisiile LIBE și CONT

Prima învățătură care poate fi trasă din victoria Codruței Kovesi în aceste etape în comisiile relevante din Parlamentul European este că legislatorii și instituțiile din UE au înțeles importanța de a avea ca Procuror European o persoană provenită din estul continentului.

Cum mi-a spus-o înainte de votul din Parlament eurodeputatul socialist bulgar Peter Kouroumbashev, Procurorul european trebuie să fie un estic, pentru că "doar așa am avea in UE un magistrat superior care înțelege mentalitatea balcanică și est-europeană".

La fel, printre întrebările puse celor trei candidați de către eurodeputați în timpul audierilor a revenit frecvent aceea de a ști ce experiență au cu Europa de Est. Germanul Andres Ritter, născut în fosta Germanie de Est (DDR) și care a participat la reunificarea parchetelor din țara lui, avea o oarecare experiență. Francezul Jean-Francois Bohnert a recunoscut că nu are. Doar Kovesi a convins pe deplin, prin bilanțul ei impresionant de la DNA.

Sigur (iar aici Kovesi a fost foarte prudentă în răspunsurile ei, ca să nu cadă în asemenea capcană), asta nu înseamnă că orice proiect est-european care primește fonduri europene ar trebui să fie, prin definiție, mai suspect decât altele. Rămâne însă faptul că statistic mentalitatea șperțului și a deturnării este mult mai înrădăcinată în Europa estică și în cea mediteraneeană decât în cea scandinavă, să zicem. Înțelegerea mentalităților din acea zonă este fundamentală pentru un anchetator independent, iar eurodeputata liberală olandeză Sophia in ‘t Veld a și amintit în timpul dezbaterilor că în acele regiuni din est și sud, în Slovacia și în Malta, au fost asasinați recent jurnaliști care anchetau asupra unor cazuri de corupție și deturnări de fonduri.

Guvernele, capitalele, Consiliul UE vor trebui să ia în seamă acest lucru atunci când vor decide, după recomandarea Parlamentului, cine va fi primul Procuror UE.

A doua învățătură importantă a acestui foileton este că îndârjirea cu care guvernul României și europarlamentarii apropiați puterii de la București au atacat-o pe Kovesi s-a întors în favoarea acesteia. Gesturi cum a fost faptul că marți, în Parlament, Maria Grapini a făcut-o pe Kovesi „mincinoasă” în intervenția ei au indignat și dezgustat profund. A devenit limpede că întreaga ofensivă era suspectă, ascunzând motive de nedezvăluit.

În analele Parlamentului European există amintirea unei singure asemenea campanii duse de un stat împotriva unui conațional pe cale de a obține un post important: campania înverșunată dusă de guvernul polonez împotriva lui Donald Tusk pentru a-l împiedica să rămână în fruntea Consiliului UE. Faptul că și aceea a eșuat, fiindu-i până la urmă favorabilă lui Tusk prin îndârjirea și violența ei ar fi trebuit să dea de gândit la București.

Pentru recapitulare, LIBE (Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne din Parlamentul European), care i-a audiat marți pe cei trei candidați la postul de Procuror European, împreună cu Comisia CONT, și-a dat miercuri 27 februarie, verdictul: pentru Codruța Kovesi - 26 voturi; francezul Jean-Francois Bohnert - 22; germanul Andres Ritter: doar un vot.

CONT, Comisia pentru Control Bugetar din Parlamentul European, își dăduse votul încă de marți seara: pentru Codruța Kovesi - 12 voturi; francezul Jean-Francois Bohnert - 11; germanul Andres Ritter: doar un vot.

Dată fiind extrema presiune politică exercitată în ultimele zile, LIBE a trecut prin procedura neobișnuită și lentă a votului secret pe hârtie, ceea ce a dat posibilitatea chiar și unora dintre socialiști să voteze pentru Kovesi.

Votul a fost greoi, lent, și supravegheat de patru dintre parlamentari, dintre care doi au fost Maria Grapini și Monica Macovei.

Cu 26 voturi în LIBE și 12 voturi în CONT, Kovesi este de departe câștigătoarea în această etapă.

După cele două voturi separate, Kovesi va fi propusă votului plenului Parlamentului European, care va lua decizia prin majoritate absolută.

Nici acolo însă nu este vorba de o procedură finală, căci va trebui să decidă și capitalele, altfel zis Consiliul, care va trebui, în caz de opinie contrarie, să negocieze cu Parlamentul.

Este neclar însă care va fi procedura în cazul, puțin probabil dar neprevăzut, în care Parlamentul și Consiliul s-ar afla pe poziții diferite în legătură cu candidatul selecționat.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG