Linkuri accesibilitate

Principalele critici din Raportul MCV: relația cu SRI, Secția Specială, Inspecția Judiciară și Curtea Constituțională


Sistemul Judiciar. Caricatură de Dan Perjovschi.

Raportul politic pe care Comisia Europeană îl înaintează Parlamentului și Consiliului UE conține evaluări și puneri în context ale evoluțiilor din sistemul judiciar românesc. Comisia a constatat o involuție față de anii precedenți, situație care constituie „o sursă de preocupare majoră”.

Principalele critici din raportul MCV politic al Comisiei Europene, care este înaintat Parlamentului și Consiliului UE, diferă de recomandările tehnice făcute în cadrul MCV.

  • Lipsa unui cadru de control democratic al serviciilor secrete și a unui sistem legal care să permită colaborarea acestora cu procurorii.

„Comisia nu poate decât să reafirme faptul că obiectivul urmărit ar trebui să fie asigurarea unui cadru în baza căruia serviciile de informații să fie supuse unui control democratic adecvat, infracțiunile să poată fi investigate și sancționate în mod eficace, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale, iar cetățenii să poată avea încredere în independența sistemului judiciar. Comisia își reiterează sugestia formulată anterior că experiența altor state membre ar putea fi utilă pentru crearea unui sistem mai robust de măsuri de supraveghere tehnică utilizate de organele de urmărire penală și de colaborare între serviciile de informații și organele de urmărire penală, care este esențială pentru anchetarea infracțiunilor grave, cum ar fi terorismul și criminalitatea informatică​”.

  • Secția de investigare a infracțiunilor din Justiție este acuzată că a intervenit pentru a schimba cursul unor anchete sau a demarat proceduri împotriva magistraților care s-au opus modificărilor sistemului judiciar. Raportul nu indică soluții sau o eventuală „desființare” a secției.

„Modificările legate de accelerarea înființării Secției speciale pentru anchetarea magistraților și extinderea competenței sale sau modificările succesive aduse cerințelor și regulilor procedurale de numire a procurorilor (inclusiv a personalului de conducere) din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au alimentat și mai mult sursele de îngrijorare și lipsa de încredere în aceste modificări. În special, unele dintre modificările propuse ale legilor păreau să servească intereselor anumitor persoane. Aceste ordonanțe de urgență au stârnit reacții extrem de negative, care au contribuit la cristalizarea poziției specifice exprimate de populație în cadrul referendumului din 26 mai 2019 cu privire la modificarea legilor justiției prin ordonanțe de urgență”.

„Au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa. Printre aceste situații se numără și cazurile în care Secția specială a inițiat anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum și modificările bruște ale abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosarele de corupție la nivel înalt”.

  • Inspecția Judiciară este acuzată că a inițiat proceduri împotriva magistraților care s-au opus modificărilor din sistemul judiciar și a pus presiune pe ICCJ.

„Au continuat să fie inițiate proceduri disciplinare împotriva magistraților, inclusiv a șefilor instituțiilor judiciare care se opun reformării sistemului judiciar​”.

În perioada de referință s-a înregistrat, de asemenea, o creștere puternică a presiunilor asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție, care este instanța competentă pentru numeroase procese de corupție la nivel înalt”.

  • Modificarea Codurilor Penale: Comisia arată că modificările aduse de Parlament codurilor au fost respinse de Curtea Constituțională, însă îngrijorarea rămâne.

Deși intervenția Curții Constituționale a pus capăt acestui proces legislativ și a împiedicat intrarea în vigoare a modificărilor din motive de neconstituționalitate, preocupările exprimate de Comisia Europeană și de mulți alți observatori erau legate de alegerile de politică pe care le reflectau modificările respective. Prin urmare, este în continuare îngrijorător că alegerile de politică respective nu au fost abandonate în mod explicit​”.

  • CSM este susceptibil de lipsă de independență și de autoritate, mai ales căse iau decizii de către un număr restrâns de membri.

„Pozițiile exprimate în cadrul CSM cu privire la aspecte fundamentale ale funcționării sistemului judiciar din România, cum ar fi înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților sau numirile în posturi-cheie și apărarea independenței justiției, suscită îngrijorare cu privire la independența instituției și la autoritatea sa. Situația a fost exacerbată și mai mult de modificările aduse legilor justiției, care au făcut posibilă luarea unor decizii cu privire la aspecte esențiale de către un număr restrâns de membri ai CSM”.

  • DNA: „Deși bilanțul realizărilor în materie este în continuare pozitiv, există semne că presiunea continuă la care sunt supuse aceste instituții a avut un impact nefavorabil”.

Persoana numită la conducerea interimară a instituției a reușit să mențină activitatea DNA, însă caracterul temporar al numirilor interimare adaugă un element de incertitudine și vulnerabilitate​”.

  • Curtea Constituțională este criticată, deopotrivă cu autoritățile politice, că a luat măsuri care duc la regres în cauzele de corupție soluționate definitiv. Este vorba despre deciziile CCR privind completurile de 5 și de 3 judecători, dar și de inițiativa de pe vremea lui Tudorel Toader, de a redeschide toate dosarele de la ICCJ, după 2014:

„Ar fi important ca autoritățile române (...) să clarifice faptul că nu este nevoie să se adopte legislație care să aibă efecte asupra cauzelor încheiate, ulterioară deciziilor Curții Constituționale, reafirmându-și totodată angajamentul de a lupta în mod eficace împotriva corupției. Deciziile Curții Constituționale au un impact direct asupra cauzelor de corupție la nivel înalt aflate pe rolul instanțelor, putând duce la întârzieri și la redeschiderea proceselor, și chiar au permis, în anumite condiții, redeschiderea mai multor cauze definitive. Nu se pot prevedea încă pe deplin consecințele unei astfel de situații. Reverberațiile negative clare ale acestei situații asupra procesului de justiție au ridicat, totodată, la un nivel mai general, semne de întrebare cu privire la durabilitatea progreselor înregistrate până în prezent de România în lupta împotriva corupției​”.

  • Parlamentul este criticat că nu permite înfăptuirea justiției, folosindu-se de imunitate. Se face referire, fără a fi nominalizați, la Călin Popescu Tăriceanu și Florian Bodog, senatori care au fost protejați de imunitate în fața urmăririi penale solicitate de DNA.

Faptul că nu au fost furnizate explicații privind deciziile Parlamentului și că, în mai multe rânduri, Parlamentul nu a permis derularea anchetelor au alimentat preocupările legate de obiectivitatea acestor decizii”.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG