Programul de Guvernare al Cabinetului Cîțu promite că datoria publică nu va depăși pragul de 60% din PIB, creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale, reforma ANAF, reformarea sistemului fiscal-bugetar și modernizarea infrastructurii, potrivit unei analize Mediafax.
Premierul desemnat, Florin Cîțu, a depus miercuri dimineață, la Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, programul de guvernare și lista miniștrilor cabinetului.
Coaliția spune, în document, că nu va majora sau introduce noi impozite și taxe. În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătățirea colectării veniturilor, prin: i) eliminarea distorsiunilor și lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem; ii) simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală, iii) implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, ce va sprijini activitățile economice.
Va fi accelerată digitalizarea ANAF și va fi finalizată procedura de conectare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic la sistemul informatic național de monitorizare al ANAF și implementarea sistemului de facturare electronică care permite transmiterea în timp real a facturilor emise către ANAF. Astfel va crește baza de colectare și va fi prevenită evaziunea fiscală.
Actualul Minister al Fondurilor Europene va fi reorganizat și redenumit Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În perioada 2021-2023, eforturile se vor concentra pe implementarea cu succes a proiectelor deja admise la finanțare, prin sprijinirea beneficiarilor pe tot parcursul derulării investițiilor. Astfel, se va urmări atingerea țintei de absorbție de 100% la sfârșitul perioadei de programare. În acest context, România trebuie să mai primească de la C.E. aproximativ 17,4 miliarde de Euro pentru programele finanțate din F.E.S.I. și F.E.A.D. și aproximativ 2,6 miliarde de Euro pentru plăți directe în agricultură.
Programul de guvernare al Guvernului Cîțu conține la capitolul justiție, un domeniu care va fi condus de deputatul USR Plus Stelian Ion, o serie de priorități printre care se numără revizuirea Constituției, în sensul implementării inițiativei ”Fără penali în funcții publice” și a referendumului din 2019; anularea modificărilor nocive aduse de PSD, ALDE și UDMR legilor justiției în perioada Dragnea; desființarea Secției speciale de investigare a magistraților și înființarea unei structuri de parchet care să investigheze exclusiv infracțiunile contra mediului, precum tăierile ilegale de păduri.
Cabinetul Florin Cîțu își propune în domeniul sănătății, potrivit programului de guvernare depus la Parlament, să adopte o nouă lege a sănătății, să crească finanțarea sectorului până la 6% din PIB, să construiască 10 spitale, inclusiv maternități, să reabiliteze 135 de spitale și să realizeze 1450 de centre medicale în mediul rural. Viitorul guvern își propune să asigure, doar din fonduri europene, investiții de 4,6 miliarde euro în domeniul sănătății.
Printre măsurile Ministerului Economiei se numără crearea Băncii Naționale de Dezvoltare (National Promotional Bank), prin reorganizarea EXIMBANK, FNGCIMM și FRC, pentru folosirea resurselor Băncii Europene de Investiții în gestiunea financiară a schemelor de sprijin pentru finanțare curentă și investiții legate direct de convergența reală a României cu Uniunea Europeană, sub coordonarea Ministerul Finanțelor. Ministerul trebuie să elaboreze și o strategie de comerţ exterior însoţită de propuneri de programe guvernamentale pentru întărirea capacităţii de producție internă şi relansarea ramurilor economice care generează deficit comercial, prin atragerea de investiții străine în România (investitori din SUA, state membre UE, Orientul Mijlociu, Japonia, Coreea de Sud, Singapore).
În materie de energie, programul promite continuarea unor proiecte (unitățile 3 și 4 și retehnologizarea U1 de la Cernavodă, reoganizări la complexele energetice Oltenia și Hunedoara, noi capacități de producție pe gaze naturale, dar și racordarea a 30.000 de gospodării la rețeaua de gaze și programe de transport ecologic și de eficientizare energetică a gospodăriilor.
Programul de guvernare promite și modificarea legislației în vederea demarării proiectului strategic de exploatare a gazelor din Marea Neagră.
Plantarea a 220 milioane puieți forestieri în perioada 2021-2024 – echivalentul a aproximativ 50.000 ha, dar nu mai puțin de 55 milioane puieți/an este unul dintre obiectivele Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, alături de actualizarea strategiei naționale privind schimbările climatice și reducerea cu cel puțin 75% a deșeurilor care ajung în gropile de gunoi, din totalul deșeurilor generate, până în anul 2025.
În materie de transporturi, programul promite salvarea Tarom, continuarea lucrărilor la autostrăzi și îmbunătățirea rețelei feroviare, operaționalizarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere, extinderea rețelei de metrou.
În sarcinile Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației sunt modernizarea a 70% din drumurile județene și locale, precum și construcția și reabilitatea a 2.500 de creșe, grădinițe și școli, 40 de campusuri școlare, reabilitarea a 8 centre universitare, constuirea a 10 spitale, reabilitarea altor 110 spitale muncipale și orășenești.
Ministerul Agriculturii vrea să încurajeze formarea de asociații agricole, să elaboreze Codul Rural, să deruleze programul „Rabla” pentru utilaje agricole.
Finanțarea publică pentru sănătate crește până la 6% din PIB, alocarea din 2017 fiind de 5%.
