Pentru angajații Agenției Naționale Antidrog, 12 martie 2025 a fost ultima zi în care au mai lucrat pentru această instituție. Nu înseamnă însă că activitatea lor se oprește.
Cei care doresc să continue sunt preluați de o nouă agenție, care se va ocupa tot de lupta cu combaterea consumului de droguri.
Pentru activiști și dependenți, pare a fi o veste bună. Noua structură, numită Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDA) va fi în subordinea Cancelariei Primului Ministru și nu a Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Principala schimbare: poliția nu mai este implicată în activitatea instituției. În schimb, vor fi mult mai prezenți specialiști din domeniul sănătății.
Chiar și așa, activiștii nu se așteaptă prea curând la progrese într-un domeniu în care, de la an la an, crește numărul consumatorilor.
Cum arată noua agenție antidrog
Pe 11 martie era publicată decizia Guvernului privind numirea lui Rareș Petru Achiriloaie în funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDA).
Este ultimul pas dintr-un demers început în noiembrie 2024, când Guvernul a decis înființarea noii instituții.
Noua structură nu ar înlocui doar cu numele vechea instituție, ANA, care funcționa în subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Conform documentului guvernamental, în spitalele publice vor fi înființate centre de sănătate mintală şi pentru prevenirea dependențelor.
Demersul va fi posibil prin reorganizarea centrelor de sănătate mintală din spitalele de specialitate, prin preluarea personalului şi a patrimoniului centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog ale Agenţiei Naţionale Antidrog.
Celor 47 de centre ANA din țară li se vor adăuga 122 de centre destinate dependenților. Asistența va fi coordonată de Ministerul Sănătății în vreme ce zona de politici publice rămâne la nivelul Guvernului.
Principalele obiective ale noii agenții vor fi prevenţia în rândul copiilor şi tinerilor şi asistenţă medicală specializată pentru cei care, deja consumatori, au nevoie să scape de dependență.
„Vor fi servicii la nivel local pe tot felul de adicții, adaptate fiecărui județ în parte”, prezintă avantajele noii structuri Ramona Dabija, fosta directoare ANA.
Odată cu numirea noului președinte al ANPCDA, pe 11 martie, este posibilă asimilarea personalului din vechea structură.
„Va fi preluat integral personalul contractual, polițiștii rămân la MAI”, a mai spus pentru Europa Liberă fosta directoare ANA.
Absorbția angajaților vine la pachet și cu preluarea unor probleme: vechea agenție se confrunta cu un deficit de personal, având acoperit aproximativ 70% din necesar.
Reacția activiștilor anti-drog
Cu noua structură destinată dependenților, Guvernul pare să fi aplicat zicala - ușor modificată în acest caz - „mai bine extrem de târziu decât niciodată”.
„O astfel de mutare dinspre zona de forță, de poliție, a fost cerută încă de acum 22 de ani, de când a fost înființată această agenție (proaspăt desființata ANA, n.r.). Specialiștii de la vremea aceea spuneau că prevenția, conștientizarea, campaniile nu trebuie făcute în zona de poliție și de forță, pentru că nu vor preveni prin polițiști debutul, consumul, uzul de substanțe, decesele, supradozele”, a declarat Vlad Zaha pentru Europa Liberă.
Specializat la Universitatea Manchester a Universității Oxford, Zaha este expert criminolog în domeniul politicilor publice antidrog și al criminologiei.
„Se cerea încă de atunci ca această agenție să fie într-o zonă mai centrală sau mai nuanțată, fie în subordinea Ministerului Sănătății, fie în subordinea primului-ministru. După 22 de ani de eșecuri, în care am ajuns în situația în care suntem, în sfârșit, argumentele au a avut efect în zona politică și guvernamentală. Este un punct bun de a începe o reconstrucție a domeniului luptei anti-drog”, spune Zaha.
O părere similară are și Remus Lucian Dondu, președintele Asociației Worldcare, cu peste două decenii de experiență în domeniul antidrog.
„Se pot implica direcțiile județene de sănătate publică, doctori, psihologi, asistenți sociali și specialiști de la alte asociații non-guvernamentale. E mai relaxant pentru elevi și profesori să nu mai vadă poliția în școli pe acest subiect”, arată Dondu câteva dintre avantaje.
Inclusiv sursa de finanțare ar putea fi unul dintre argumente, odată cu preluarea problemei de către Cancelaria Primului – Ministru.
Noua agenție și vechile probleme
„Modificarea nu rezolvă câteva probleme care vor continua să împiedice rezultatele notabile”, susține Zaha.
Unul dintre motivele enumerate se referă chiar la legile antidrog în vigoare, care plasează consumul de substanțe în continuare în zona de poliție, procurori, judecători, închisoare ori probațiune.
În prezent, trei sferturi din întreaga activitate activitatea DIICOT este legată de dosare penale referitoare la droguri – peste 32.000 de cauze.
„Acest număr este mai mare decât numărul dosarelor penale din Italia, țară cu o populație de trei ori mai mare și care capturează de o sută de ori mai multe cantități de droguri decât România. La noi, în proporție de peste 80% vorbim de cantități infime de substanță, pentru consumatori. Această abordare înspre zona penală a consumului face mai degrabă mai mult rău”, este de părere criminologul Zaha.
A doua problemă, în opinia sa, poate fi generată de noua conducere. Proaspăt numitul Rareș Petru Achiriloaie are studii universitare de licență în Politică și Relații Internaționale la University of London și la Sciences Po Paris plus un masterat în Comunicare și Relații Publice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative.
Fost director de cabinet al Nataliei Intotero (PSD) la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, a mai fost consilier la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.
Din noiembrie 2023, a ocupat fotoliul de președinte al Autorității Naționale pentru Protectia Drepturilor Copilului și Adopție
„Tot respectul pentru munca pe care a depus-o la Protecția Copilului, unde a fost timp de un an, chiar dacă nu avea pregătire nici pentru acel domeniu. Acum este numit practic la o cu totul altă instituție, cu extrem de puțină tangență față de Protecția Copilului, pentru care nu are nici educație superioară în domeniu, nici experiență”, explică Vlad Zaha.
Consumul de droguri, în creștere
Raportul ANA pentru 2024 arată că situația consumului de droguri este departe de a fi ținută sub control.
Faţă de studiul anual anterior, se observă o creştere a consumului experimental de droguri ilicite, de la 10,7% la 12,3% dintre persoanele chestionate.
• Pe primul loc, în topul celor mai consumate droguri ilicite în România este canabisul, cu o prevalenţă a consumului de-a lungul vieţii de 6,9%.
• Pe următoarele locuri, se situează NSP (noi substanțe phihoactive, droguri sintetice) – 2,8%, cocaină/crack – 2,1%, ecstasy – 1,5%, medicamente fără prescripţie medicală – 1,2%, inhalante/solvenţi – 1%, amfetamine – 0,8%, LSD – 0,6%, heroină – 0,5%, metamfetamine – 0,4%.
Deşi cunoaşte o uşoară creştere (+13%) a consumului de-a lungul vieţii, canabisul înregistrează scăderi ale consumului din ultimul an (-31%), respectiv ale consumului din ultima lună (-17%).
Totodată, consumul noilor substanţe psihoactive înregistrează scăderi pentru toate perioadele de referinţă, cea mai pregnantă scădere fiind observată pentru consumul actual – scădere cu 84%.
În schimb, se observă creşteri ale consumului de droguri de tipul stimulanţilor (cocaină/crack, ecstasy, amfetamine, metamfetamine) pentru toate perioadele de referinţă (de-a lungul vieţii, în ultimul an, în ultima lună), cele mai importante fiind pentru amfetamine.
Grupa de vârstă cu cel mai mare risc de consum rămâne 15-34 de ani. Pentru populaţia adultă (35-64 de ani), se înregistrează prevalențe de aproape trei ori mai mici.
Heroina înregistrează cea mai mică vârsta de debut (10 ani) iar canabisul, cea mai mare pondere a celor cu debut înainte de împlinirea vârstei de 19 ani (53,4%).
În ceea ce priveşte percepţia faţă de disponibilitatea drogurilor pe piaţă, în opinia respondenţilor, canabisul, inhalantele/solvenţii şi noile substanţe psihoactive par a fi cele mai uşor de procurat (peste 16% consideră uşoară şi foarte uşoară procurarea acestora).
În cazul drogurilor licite, la consumul de tutun există debut la 7 ani sau mai devreme, iar aproape trei sferturi (71%) dintre consumatori de tutun au debutat în acest tip de consum înainte de vârsta de 19 ani.
La alcool, cea mai mică vârstă de debut a fost 8 ani, iar opt din zece respondenţi au început să consume la vârste mai mici de 20 ani.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
