Judecătorii au amânat procesul lui Liviu Dragnea până la 20 mai, însă excepțiile de neconstituționalitate ridicate de DNA ar putea să prelungească dezbaterile cazului Dragnea până dincolo de 1 iunie, când se pensionează una dintre judecătoarele acestei spețe. Efectul ar putea fi reluarea de la zero a apelului și prelungirea acestui proces.
„Excepțiile de neconstituționalitate ridicate de DNA complică lucrurile. Determină amânarea procesului”, a declarat, pentru Europa Liberă, avocata Elenina Nicuț, care a câștigat procese împotriva Curții Constituționale. Elenina Nicuț spune că, spre deosebire de solicitarea unuia dintre avocații inculpaților (Toni Neacșu - n.r.), care „a cerut doar amânarea pronunțării, excepțiile ridicate de DNA pot determina amânarea procesului, pentru că până se pronunță CCR, mai poate dura”.
DNA, prin procurorul care a reprezentat-o la proces, Raluca Mirică, a sesizat de două ori Curtea Constituțională pentru a se pronunța în două chestiuni, potrivit documentelor publicate de g4media.
Sentința din primă instanță în dosarul angajărilor fictive. Dragnea, trei ani și jumătate, cu executare
Procesul lui Liviu Dragnea a început în ianuarie 2017 pe fond. Liviu Dragnea, alături de fosta sa soție, Bombonica, și de alți 10 inculpați, au fost judecați pentru că în perioada iunie 2006-decembrie 2012, două secretare de la PSD Teleorman, condus de Liviu Dragnea, au fost angajate la Protecția copilului fără să fi mers la serviciu vreodată. Liviu Dragnea a negat acuzația de abuz în serviciu, spunând că nu a știut că acestea nu se prezentau la instituția finanțată din bani publici, la care lucra și soția sa.
Magistraţii de la Curtea Supremă au arătat în motivarea sentinţei la 3 ani şi jumătate de închisoare că, prin influenţă şi putere, Dragnea a determinat-o pe fosta directoare a Direcţiei pentru Protecţia Copilului Teleorman, Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu. „Funcţiile deţinute de inculpatul Dragnea Liviu în perioada infracţională, de preşedinte, atât al Consiliului (…) cât şi al organizaţiei judeţene a P.S.D (...), îi confereau acestuia autoritate, putere şi influenţă, realizând contextul favorabil iniţierii şi desfăşurării activităţii infracţionale”, se arată în motivare.
„Modul în care inculpata Alesu Floarea a acţionat, (...) fără a se opune şi fără a cere explicaţii, ci, pur şi simplu, a pus în practică solicitarea acestuia, reprezintă reflecţia exercitării cu succes de către inculpat a influenţei şi autorităţii de care dispunea”, au arătat judecătorii în decizia din primă instanță, din 21 iunie. Apelul a fost invocat a doua zi de Liviu Dragnea și de procurorii DNA.
- Prima sesizare privește alcătuirea completurilor de trei judecători, adică a acelora care judecă în primă instanță. Și Florin Iordache, în numele Camerei Deputaților, a sesizat CCR pe aceeași speță, însă cu argumente diferite. Iordache și avocații inculpaților din procesul angajărilor fictive au considerat că nu au existat completuri de trei specializate în acte de corupție. DNA în schimb, pledează pentru faptul că la Înalta Curte judecătorii sunt specializați în acte de corupție, iar legea (78/2000) nu este clară.
Potrivit unor specialiști în drept constituțional, consultați de Europa Liberă, această sesizare formulată de DNA obligă Curtea Constituțională, practic, să se pronunțe pe acest caz nu prin intemediul sesizării de conflict între puteri, așa cum l-a formulat Florin Iordache, ci pe excepție de neconstituționalitate. Potrivit surselor Europei Libere, în momentul dezbaterii la CCR, nu a existat o majoritate privind natura sesizării. Cu alte cuvinte, nu au existat suficienți judecători care să considere că este Iordache avea competența de a sesiza CCR.
Indiferent de decizia CCR de vineri, 19 aprilie, rămâne în discuție legalitatea alcătuirii completurilor de trei judecători, prin intervenția DNA, au spus, pentru Europa Liberă, surse judiciare care au dorit să-și păstreze anonimatul.
- Ce este mai îngrijorător este conținutul celei de-a doua sesizări de neconstituționalitate a DNA. Aici, procurorul DNA a cerut pronunțarea CCR în privința unei decizii din ianuarie a Curții Supreme care implică termenul de prescriere a faptelor. Este vorba despre o decizie dintr-o cale extraordinară de atac, recurs în interesul legii. Mai exact, în cazurile în care este vorba despre fapte care se întind pe o durată mai mare de timp, este vorba de momentul care se ia în calcul la prescriere. Cel inițial sau cel final. În procesul angajărilor fictive, dosarul lui Liviu Dragnea, este vorba despre fapte care încep în 2006 și se încheie în 2012. Or, problema ridicată de DNA este când începe să curgă prescrierea? Din 2006 sau cu începând cu 2012? Decizia Curții Supreme invocate de DNA ar duce către anul 2006, or, asta deja ar însemna prescrierea deja a faptelor inculpaților din dosar.
- Surse judiciare au declarat, pentru Europa Liberă că intervenția DNA a vizat atacarea solicitării avocaților lui Liviu Dragnea, care au cerut ca în formularea concluziilor la proces să se țină seama de decizia amintită a Curții Supreme și care ar fi dus automat la prescrierea faptei și clasarea dosarului. În acea decizie a fost implicat judecătorul Daniel Grădinaru, șeful Secției penale a ÎC, un apropiat al Liei Savonea.
Un teoretician în drept a spus că „DNA a marcat un autogol”, pentru că până la o decizie a CCR în acest caz trece și termenul de 1 iunie, când se pensionează judecătoarea Lucia Mera din completul de cinci al Înaltei Curți. Astfel, termenul de 1 iunie cu siguranță va fi depășit și se va relua procesul, a mai spus un avocat penalist.
Și avocata Elenina Nicuț este de părere că este foarte posibil ca procesul să nu se încheie la 20 mai și să se reia apelul de la capăt, după vacanța judecătorească. „ Deși auspiciile judiciare nu sunt cele mai vesele, cred că raționamentul juridic va prima în fața celui uman. Chiar dacă nu se va încheia la 20 mai și se va prelungi, sper să se ajungă la lămurirea faptelor și a vinovățiilor”, a declarat Elenina Nicuț, care a spus că, în cazul avocaților, când vor să se lămurească ceva, „se calcă pe pedală”.
