Vineri a fost primul termen în procesul intentat lui Mugur Isărescu de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care cere instanței să constate calitatea de fost colaborator al Securității, organ de represiune comunistă, a actualului guvernator al Băncii Naționale a României (BNR).
Mugur Isărescu nu s-a prezentat, fiind reprezentat de fostul președinte al PNL și ministru al Justiției în guvernul Isărescu, Valeriu Stoica. El a reclamat faptul că multe din înscrisurile prezente la dosar sunt ilizibile.
În schimb, Gheorghe Piperea, cel care a făcut denunțul la CSNAS împotriva lui Isărescu, a cerut să fie parte în proces din partea Asociaţiei „Parakletos", motiv pentru care instanța a acordat termen până pe 30 octombrie, pentru ca ambele părți din dosar să ia la cunoștință de această solicitare.
„Nu are importanță cine este cel care a sesizat, din ce motive a făcut-o… Astea sunt chestiuni care rămân colaterale”, a ținut să sublinieze Adrian Vasilescu. „Domnul Isărescu nu a cerut niciodată o hârtie care să arate că nu a colaborat cu Securitatea”, a mai spus la momentul respectiv Adrian Vasilescu.
Ce spune CNSAS
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) arată, în documentul înaintat instanței prin care cere constatarea calității de colaborator al Securității, că Mugur Isărescu a fost recrutat de Securitate pe când era cercetător la Institutul de Economie Mondială și că ar fi activat ca informator în perioada 1979-1989, furnizând fostei Securităţi informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România.
CNSAS arată că, spre exemplu, Isărescu a turnat la Securitate două persoane care se plângeau de frig, foame și de transportul greu din Drumul Taberei.
„Învederăm onoratei instanţe că, din analiza dosarelor (...), rezultă că domnul (Mugur Isărescu, n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (...). La stabilirea identităţii dintre sursa (...) şi dl. (Mugur Isărescu- n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (...) cu numele conspirativ (...); data obţinerii aprobării de partid (...) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl. (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR", se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS, citat de Agerpres.
În cele două note redactate de mână și semnate cu numele conspirativ, acesta informa Securitatea despre comentariile negative ale unor persoane la adresa nivelului de trai, scrie și G4Media.
Astfel, în legătură cu atitudinea unui anume I.D., Isărescu a scris că „are răbufniri destul de dese de nemulțumire față de aspecte sociale precum transportul în comun din Drumul Taberei (acuză că îi răpește mai mult de o oră), încălzirea locuinței, aprovizionarea cu alimente, programele de televiziune. Are tendința de a face comparații cu situația din alte țări”.
A doua notă, din 1985, se referă la un anume D.W.: „În discuții a menționat dificultățile întâmpinate de membrii comunității diplomatice din București în această iarnă (în legătură cu asigurarea gazelor și căldurii). A arătat că diplomații acreditați la București își exprimă nedumerirea în legătură cu acest lucru, întrucât de regulă membrii corpului diplomatic sunt protejați în orice țară, în România însă ei au stat în condiții mai dificile decât populația. A manifestat interes față de eventualele măsuri care vor fi luate în România pentru depășirea acestor dificultăți”.
CNSAS arată că „comentariile legate de nivelul de trai reprezintă atitudini potrivnice regimului totalitar comunist”.
Consiliul mai susține că Isărescu „nu a menajat interesele persoanei denunțate, nu a avut o atitudine precaută și nici de protejare a celui denunțat. A vizat îngrădirea dreptului la viață privată a celui denunțat, atât timp cât a acceptat că persoana denunțată putea să facă obiectul unor investigații suplimentare ale Securității, ca rezultat al denunțului său”.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a trimis la Curtea de Apel București acțiunea în constatare pentru stabilirea calității de colaborator al Securității pentru guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Un comunicat al CNSAS dat publicității pe 9 iunie face referire la punctul 3 la o „ Note de Constatare – Colaboratori ai Securităţii: Colegiul a aprobat Nota de Constatare şi a dispus introducerea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a acţiunii în constatare pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii, pentru următoarea categorie de persoane: - art. 3 lit. q (guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar) – 1 persoană”
În urmă cu trei ani, România liberă a scris că Mugur Isărescu a fost colaborator al Securității sub numele de cod „Manole”.
Cel care a cerut, însă, CNSAS să verifice dacă informația e reală și i-a dat caracter instituțional este avocatul Gheorghe Piperea, scria în iulie 2019 ziarul Bursa.
Mugur Isărescu este guvernatorul de bancă centrală cu cea mai mare vechime în funcție la nivel mondial.
El a devenit guvernator al BNR în 1990.
Adrian Vasilescu invocă trei documente CNSAS în sprijinul lui Isărescu
Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al guvernatorului BNR, a spus că Mugur Isărescu nu a colaborat cu Securitatea și că ar avea în sprijinul său chiar trei documente ale CNSAS.
„Această poziție este susținută de trei documente ale CNSAS prin care se confirmă că nu a colaborat cu Securitatea”. Isărescu, spune Vasilescu, „a avut de la CNSAS, pe baza unei analize, o decizie de necolaborare”.
„E o adeverință la dosar, mai are încă una în 2002 și încă una după 2002 prin care CNSAS confirmă sau admite că nu a fost colaborator al fostei Securități”, a explicat Vasilescu.
Isărescu, pe urmele lui Voiculescu
Guvernatorul Băncii Naționale invocă o excepție de neconstituționalitate care vizează două articole din OUG 24/2008, principalul vizat fiind exact articolul care definește calitatea de colaborator al Securității.
Acest lucru s-a mai întâmplat de două ori până acum, în 2008, când Dan Voiculescu a ridicat o excepție de neconstituționalitate pe acest articol și în 2012, când doi ofițeri de Securitate au adus în fața CCR definiția „lucrătorului Securității”, dar Curtea a modificat-o pe cea a „colaboratorului”.
De fiecare dată, în urma deciziilor CCR, urmările pentru CNSAS și deconspirarea Securității au fost dintre cele mai serioase, declară Germina Nagâț, membră a Colegiului CNSAS, pentru Europa liberă.
Potrivit întâmpinării pe care avocații lui Mugur Isărescu au depus-o la dosar se va invoca neconstituționalitatea întregii legi, a articolului 2, lit.b și a articolului 12 (1) din OUG 24/2008.
„Cu titlu prealabil, precizăm faptul că în prezenta cauză înțelegem să formulăm excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.2 lit b) teza I și art.12 (1) din OUG nr. 24/2008, precum și a Legii nr.161/2019 în integralitatea sa. Conform art 29 al. (1) din Legea 47/1992, excepția de neconstituționalitate poate fi invocată în orice stare a pricinii, astfel încât urmează să depunem la dosarul cauzei excepția de neconstituționalitate și motivele în susținerea acesteia”, se precizează în întâmpinarea aflată la dosar.
