Linkuri accesibilitate

Raportul OCDE pentru România și recomandările către Guvern: extinderea bazei de impozitare


Nicolae Ciucă, Kelemen Hunor și Marcel Ciolacu, liderii coaliției de la guvernare cărora Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) le atrage atenția asupra slăbiciunilor economice și le face câteva recomandări greu de pus în practică.

Odată cu începerea oficială a pregătirilor tehnice pentru aderarea României la OCDE, instituţia a lansat un raport economic în luna ianuarie. Actualul raport, cel din noiembrie, punctează, ca și primul, perspectivele economice, slăbiciunile și face recomandări de măsuri.

Raportul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) notează că economia şi-a revenit rapid, dar persistă riscurile privind creşterea economică.

Ca și în raportul din luna ianuarie, principala recomandare este ca Guvernul să implementeze măsuri fiscale, care ar trebui destinate către cei mai vulnerabili, și să reducă inflația.

Ultimul raport al OCDE pentru România pornește de la niște prognoze optimiste. Cam prea optimiste, consideră analiștii consultați de Europa Liberă.

Principalele observații și măsuri recomandate de OCDE

1. Creșterea PIB cu 6,5%

OCDE vede o creștere a PIB pentru 2022 de 6,5%, lucru care reflectă o rederesare puternică după impactul economic al pandemiei de Covid.

Aceste prognoze sunt însă cam optimiste, consideră analistul economic Aurelian Dochia, ele fiind contrazise chiar de Comisia Națională de Prognoză, care în raportul de acum câteva săptămâni vede pentru 2022 o creștere de doar 4,6%.

„Nu se poate să ajungem la 6,5%, aceasta este principala observație privind raportul OECD”, spune Aurelian Dochia, pentru Europa Liberă.

De altfel, și Comisia Europeană a renunțat la prognoza de creștere de peste 6% în 2022 și avansează una între 4 și 5%, așa cum sună și cea a Comisiei de Prognoză.

„Va exista o creștere economică, dar nu de nivelul acesta”, este de părere și jurnalistul economic Constantin Rudnițchi.

Datele de la statistică indică faptul că activitatea economică încetinește în ultima parte a anului, lucru remarcat și de OCDE: „Creșterea trimestrială din a doua jumătate a anului 2022 este atenuată de efectul inflaţiei ridicate asupra consumului şi de cererea externă redusă la export”.

Creșterea producției dă semne de încetinire, spune raportul, producția industrială a scăzut cu 1% în august (de la an la an), iar recolta de cereale este estimată a fi cu 25% mai mică decât în 2021, din cauza secetei.

Pentru anii următori, OCDE vede o încetinire a creșterii, care este mai mare decât ceea ce prevede Comisia de Prognoză din România.

2. Inflația scade repede

OCDE vede o reducere a inflației ceva mai rapidă decât este cea prognozată de către Comisia Națională de Prognoză și Banca Națională, care acceptă că și anul viitor va fi o inflație cu două cifre.

De exemplu, raportul OECD prevede o inflație medie de 13,3% în 2022 și una de 8% în 2023, mai mică decât cea prevăzută de BNR.

„Banca Națională e ceva mai circumspectă, estimează o inflație în scădere undeva începând cu a doua jumătate a anului viitor”, spune Constantin Rudnițchi.

3. Banca Națională nu va mai crește dobânda de referință

Surprinzător este că raportul OECD estimează că Banca Națională nu va mai crește dobânda de politică monetară, că va exista o stagnare până în 2024.

„Ca răspuns la presiunile inflaționiste, Banca Centrală și-a majorat rata de politică de la 1,5%, la sfârșitul anului trecut, până la 6,75% în noiembrie. Este de așteptat că rata va rămâne acum neschimbată până la sfârșitul anului 2024”, spune OECD.

Rămâne însă de văzut dacă această estimare chiar se va materializa, pentru că BNR a evitat să spună tranșant că nu va mai crește dobânda în 2024.

4. Politică monetară mai strictă

Având în vedere că inflația generală a prețurilor de consum se estimează că va fi de 13,3% în 2022, o politică monetară mai strictă ar trebui să continue, recomandă OCDE.

„Consolidarea fiscală ar trebui să continue în 2023 și 2024”, iar guvernul ar „trebui să vizeze sprijinul pentru costul vieții către cei cu venituri mici”.

Economistul Aurelian Dochia atrage atenția asupra acestei recomandări și spune că în ce privește politica fiscală guvernul este obligat să facă ceva.

„Nu se poate continua la nesfârșit cu acest dezechilibru între venituri și cheltuieli. Guvernul își propune să crească cheltuielile, să crească salariile, pensiile, care trebuie să aibă niște surse de venit. Nu poți să le crești doar în baza împrumuturilor pe care speri că le vei face în continuare, pentru că e nesustenabil”, explică Aurelian Dochia pentru Europa Liberă.

5. Extinderea bazei de impozitare

OCDE spune că trebuie realizată o reformă a taxelor pentru a îmbunătăți finanțele publice și a reduce inegalitățile.

În România, mulți specialiști în economie și finanțe au atras atenția că lucrurile trebuie să se îndrepte în direcția aceasta.

„Discuția va fi mai degrabă când și cum, nu dacă”, precizează Aurelian Dochia.

Această consolidare fiscală de care vorbește OECD poate să însemne chiar o creștere a taxelor și impozitelor, dar în tot cazul înseamnă o extindere a bazei de impozitare, mai exact o egalizare a fiscalității, care este prevăzută și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Acum sunt domenii care au o impozitare diferită. În continuare HoReCa are un impozit specific, programatorii, constructorii și agricultorii nu plătesc impozit pe venit. Sunt derogări de la cota standard. E posibil ca sub presiunea bugetului să se renunțe la ele”, spune Constantin Rudnițchi.

 Locuitori din regiunea Nikolaev povestesc despre „cruzimea” ocupanților ruși
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:01 0:00
XS
SM
MD
LG