Linkuri accesibilitate

Reacția Apelor Române | Programul de zeci de milioane de euro care trebuia să prevadă inundațiile este indisponibil


Administrația Națională Apele Române au efectuat lucrări de îndiguire în această săptămână pentru a limita efectele viiturilor.

Printre măsurile pe care le pot lua autoritățile pentru prevenirea inundațiilor provocate de viituri se află hărțile de risc pentru inundații. România a plătit în urmă cu un deceniu 47 de milioane de euro pentru o aplicație cu astfel de hărți.

ACTUALIZARE: În urma publicării informațiilor despre programul Hărților de Hazard pentru Inundații, Apele Române au reacționat cu un comunicat. Din acesta, reiese că aplicația ar funcționa, doar că a fost mutată undeva pe site-ul administrației naționale. Mai mult, conducerea Apelor Române susține că programul amintit a ajutat anual la evitarea unor inundații care ar fi putut produce daune de un miliard de euro. Întreg comunicatul administrație naționale se găsește la sfârșitul materialului. Europa Liberă a solicitat date referitoare la acest program la începutul săptămânii trecute, fără a primi un răspuns. Una dintre întrebări era dacă acest program/aplicație mai funcționează sau a fost mutată la o altă adresă web. ————

Mare parte din viiturile care au intrat în această săptămână în localități puteau fi oprite cu baraje amenajate în zonele de risc maxim de inundații, zone indicate de programul denumit Hărțile de Hazard pentru Inundații. Astfel, Administrația Națională Apele Române (ANAR) și primăriile puteau realiza, în zonele cu un pericol ridicat, îndiguiri suplimentare. Numai că acest program nu mai funcționează.

În anul 2014, ANAR anunța că a finalizat un proiect prin care România avea la dispoziție hărți de risc pentru inundații. Era vorba de o aplicație, un program disponibil pe calculator, creat în urma unor studii cartografice realizate inclusiv aerian. Programul intuia științific pe unde ar urma să vină o viitură, indicând astfel zonele în care trebuiau luate măsuri de prevenire a dezastrului.

Prima luna, primul eșec

„Spre deosebire de planurile de apărare pe care le avem în prezent, hărțile de hazard la inundații vor arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate și, în anumite situații, vor putea să ofere informații referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoare unor debite cu diferite probabilități de depășire (0,1%; 1%; 5%; 10%), adică date referitoare la inundații care se petrec o dată la 1.000 de ani, o dată la 100 de ani, o dată la 20 ani, respectiv o dată la 10 ani”, explica în 2014 directorul de la acel moment al Apelor Române, Vasile Pintilie.

Așa arată programul de tip desktop atunci când a fost lansat
Așa arată programul de tip desktop atunci când a fost lansat

Numai că aplicația de desktop anti-inundație de 47 de milioane de euro a suferit primul eșec în prima lună de la lansarea sa. Nu toate zonele acoperite de ape în 20 aprilie 2014 se aflau în perimetrele cu risc ridicat de inundație indicate în aplicație.

Premierul de atunci, Victor Ponta, a susținut că studiile nu sunt complete și mai trebuie realizate actualizări. La începutul lunii mai, șeful Executivului a anunțat că hărțile au fost refăcute şi sunt, din nou, gata. Au urmat viituri și în iunie și nici atunci programul nu a funcționat. De exemplu, cele mai puternice pagube s-au produs în comuna Jitia, din Vrancea. Aplicația trecea localitatea în afara oricărei arii de pericol. Cea mai apropiată așezare umană cu pericol de inundație se afla la 26 de kilometri.

În 2021, aplicația nu mai este activă

În iunie 2021, după o perioadă cu ploi abundente, au apărut viiturile care au provocat inundații în peste o sută de localități, conform datelor Ministerului Mediului. Nici în acest moment autoritățile locale (primăriile) sau autoritățile centrale (Ministerul Mediului și ANAR) nu știu exact unde să facă lucrări de îndiguire pentru a preveni potopul.

Această problema trebuia rezolvată cu aplicația lansată în 2014. Programul nu mai este disponibil la adresa sa, pe site-ul http://gis2.rowater.ro:8989/flood/.

Investiția de 47 de milioane de euro nu mai este utilă de foarte multe luni, transmit reprezentanții ANAR. Explicația neoficială ar fi că proiectul nu a fost prevăzut cu mentenanță sau îmbunătățiri ale sistemelor de operare. Studiile realizate în cadrul programului sunt încă la dispoziția Apelor Române, spune reprezentanții acestei instituții, doar că ele nu mai sunt publice.

Până acum, reprezentanții instituției nu au răspuns și la întrebările legate de viitorul aplicației și despre cât de util și bine realizat a fost programul Hărților de Hazard pentru Inundații. Nici directorul Administrației Apelor Române, Ervin Molnar, nu a putut fi contactat în ultimele zile pentru a preciza dacă vede vreun viitor pentru proiectul de 47 de milioane de euro.

În total, între 20 și 22 iunie, viiturile au provocat două decese, trei persoane dispărută și aproape o sută de localități afectate. Viiturile au afectat în special localități din județele Neamț, Dâmbovița și Galați.

80% fonduri europene

Pentru a realiza aplicația de 47 de milioane de euro, din care 80% au fost fonduri europene, ANAR a încheiat mai multe contracte regionale cu diferite firme pentru realizarea măsurătorilor hidrografice, cartografice și aeriene.

Administrația Națională Apele Române a fost condusă din 2012 până în iunie 2014 de Vasile Pintilie. Instituția se află în subordinea Ministerului Mediului, minister condus din 2012 și până la începutul lui 2014 de Rovana Plumb. Aceasta a fost înlocuită în acel an de Attila Korodi.

Studii de cartografiere a cursurilor râurilor realizate de firme de profil, inclusiv cu ajutorul zborurilor aeriene, și interpretarea acestor date împreună cu specialiștii de la Apele Române reprezintă munca depusă în cadrul proiectului. Reprezentanții ANAR susțin că s-a cartografiat aproape 40% din teritoriul României.

Bugetul de 47 de milioane de euro al acestui proiect a fost împărțit, în urma in unor licitații, între 50 de firme şi ANAR, conform unor date publicate de playtech.ro. 160 de milioane de lei, în jur de 38 de milioane de euro au fost oferite prin contracte publice.

Cele mai mari contracte au fost încheiate cu:

  • asocierea formată din firmele Top Ram Project SRL, Ofek Aerial Photography (1987) LTD, Rutin Consult SRL și Teamnet International SA - contract de 25,3 milioane de lei (6 milioane de euro);
  • asocierea formată din firmele Aquaproiect SA și Primul Meridian) - contract de 12 milioane de lei (2,8 milioane de euro);
  • asocierea formată din firmele Aquaproiect și Cornel&Cornel Topoexim un contract de 13 milioane de lei (3 milioane de euro);
  • firma Blominfo Geonet din Târgoviște (rebotezată între timp) - 1,4 milioane de lei (300.000 de euro);
  • asocierea formată din firmele Romair Consulting, Ofek Aerial Photography Ltd și Adasa Sistems - contract de 11 milioane de lei (2,6 milioane de euro);
  • asocierea formată din firmele Cartotop, Geodis Brno din Cehia și DHI Hidroinform - contract de 18 milioane de lei (4,5 milioane de euro);
COMUNICATUL APELOR ROMÂNE

Aplicația hărților de hazard și de risc la inundații este activă pe site-ul www.rowater.ro încă de la momentul lansării și poate fi accesată din prima pagină sau direct prin linkul:
https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activitatii/managementul-situatiilor-de-urgenta/directiva-inundatii-2007-60-ce/harti-de-hazard-si-risc-la-inundatii/.

Aceasta integrează hărțile de hazard și de risc la inundații pentru cele 11 bazine hidrografice și este accesibilă publicului. De asemenea, hărțile de hazard și de risc la inundații au fost puse la dispoziția autorităților locale și județene încă din anul 2015.

Scurtele momente de disfuncționalitate s-au datorat unor probleme de mentenanță, dar nu au afectat managementul situațiilor de risc la inundații, întrucât hărțile de hazard și risc la inundații au fost disponibile pentru autorități în format electronic și în format GIS, fiind puse la dispoziția publicului interesat, la cerere.

În plus, pe baza hărților de hazard și de risc la inundații, s-au realizat Planurile de Management ale Riscului la inundații de la nivelul celor 11 Administrații Bazinale de Apă și de la nivelul bazinului hidrografic al Dunării.

Aceste tipuri de documente sunt, de asemenea, accesibile și la dispoziția publicului pe site-ul www.rowater.ro și pot fi consultate oricând fie accesând direct linkul https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activitatii/managementul-situatiilor-de-urgenta/directiva-inundatii-2007-60-ce/planul-de-management-al-riscului-la-inundatii/, fie intrând pe site-ul fiecărei Administrații Bazinale de Apă, la categoria Directiva de Inundații- Planul de Management al Riscului la Inundații.
Cele două tipuri de hărți sunt instrumente utile pentru autoritățile responsabile în managementul riscului la inundații, inclusiv pentru autoritățile locale și județene.

Managementul riscului la inundații include prevenirea și limitarea efectelor produse de inundații, dar nu anulează riscul la inundații, întrucât nicăieri în lume nu există risc zero la inundații.

Din estimările realizate de către specialiștii Administrației Naționale ”Apele Române”, pe baza hărților de hazard și de risc la inundații, în prezent, în România, sunt evitate pagube în valoare de 1 mld de euro.
De exemplu, la ultimele inundații din bazinul hidrografic Crișuri, unde au fost înregistrate debite asociate unor niveluri istorice, conform estimărilor bazate pe hărțile de inundabilitate, în bazinul Crișul Negru, în aval de Beiuș, aproape 6000 de persoane au fost protejate de riscul inundațiilor și în jur de 7500 de hectare agricole au fost apărate de diguri și poldere.

În ceea ce privește inundații din bazinul hidrografic Siret, localitățile situate de-a lungul râului Putna, pe sectorul Mircești- Biliești-Suraia-Vadu Roșca, se află în zonă inundabilă, în toate cele trei tipuri de scenarii. Aceste localități au fost inundate în totalitate în anul 2005. Chiar dacă nivelurile istorice pe râul Putna au depășit cu 3 cm nivelul atins în anul 2005, în acest an, cu excepția localității Biliești, celelalte localități au înregistrat pagube semnificativ reduse.

Benzile de inundabilitate incluse în hărți au stat la baza elaborării planurilor de apărare reactualizate la nivelul tuturor județelor și localităților analizate. În funcție de frecvența și pagubele produse de inundațiile istorice, au rezultat 400 de zone cu risc potențial semnificativ la inundații. România este singura țară din UE, alături de Lituania, care a identificat scenarii pentru toate cele patru categorii de risc recomandate de către Comisia Europeană: populație, activități economice, patrimoniu cultural și mediu.

Ținând cont de informația furnizată de hărți (extinderea și adâncimea apei), autoritățile locale și județene pot decide unde să realizeze studii detaliate pentru asigurarea unei dezvoltări economice a localității. Cu alte cuvinte, planurile de dezvoltare metropolitană trebuie să includă obligatoriu și riscul asociat al zonei, adică să nu se înceapă investiții majore într-o anumită zonă până nu se asigură gradul de protecție al populației, precum și investițiile necesare.

Reactualizarea hărților de hazard și de risc este un proces continuu bazat pe feed-back și se realizează în fiecare ciclu de implementare a Directivei Cadru de Inundații, la nivelul fiecărui bazin hidrografic și în funcție de studiile de fezabilitate realizate pentru proiecte care trebuie să includă și modelarea hidraulică în detaliu.

CASETĂ TEHNICĂ

Harta de hazard este instrumentul de lucru al autorităților responsabile care indică, în cele trei tipuri de scenarii, extinderea suprafeţelor inundate și a zonelor potențial inundabile din albiile majore ale râurilor (inclusiv cu adâncimi), pentru viituri al căror debit maxim are o perioade de revenire o dată la 10 (mare), 100 (medie și 1000 de ani (mică).
Hărțile de risc iau în considerare atât hazardul (adâncimea apei), cât și expunerea terenului, incluzând astfel și pagubele potențiale asociate, provocate de inundații produse din revărsarea râurilor și asociate celor trei tipuri de scenarii.

ISTORIC

În anul 2005, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile a aprobat Programul de realizare a Planului național pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor (P.P.P.D.E.I) pentru 8 bazine hidrografice aferente Administrațiilor Bazinale de Apă Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Buzău-Ialomița (pentru bazinul Buzău) și Siret. Lipsa fondurilor bugetare generate de criza economică declanșată în 2009 şi nealocarea acestora în termenele prevăzute au determinat reeşalonarea celor mai multor activităţi și chiar suspendarea / blocarea studiilor pentru o perioadă de cca. 12 – 16 luni.

În urma deschiderii liniei de finanțare europene în anul 2010, la solicitarea A.N. Apele Romane, Ministerul Mediului și Pădurilor a hotărât continuarea Programului de realizare a Planului național pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor, pe cele 8 bazine hidrografice început în anul 2006 și extinderea acestuia și pentru celelalte 3+1 bazine hidrografice: Argeș-Vedea, Prut-Bârlad, Dobrogea – Litoral și Ialomița. Continuarea programului a permis, atât finalizarea hărților de hazard la inundații la nivelul celor 11 bazine hidrografice, dar a cuprins și noi componente: scenarii de amenajare, plan de măsuri, prioritizarea măsurilor, elaborarea documentației Planul de prevenire, protecţie şi diminuare a efectelor inundaţiilor, precum și evaluarea strategică de mediu (SEA).
Costurile hărților de hazard au fost de cca. 50 mil. euro, din care 80% (cca. 40 mil euro) reprezintă studii topogeodezice. În fapt, acest program a cuprins două componente majore - (1) studii topogeodezice (scanarea terenului prin zboruri aeropurtate, procesarea datelor după scanarea LIDAR rezultând un model digital primar al terenului, recunoaşterea configuraţiei terenului, proiectarea reţelei geodezice, amplasarea de borne în teren, măsurători GPS, ridicări topografice de detaliu, batimetrie, prelucrarea modelului digital până la redarea în detaliu a albiei minore) respectiv (2) studii hidrologice și hidraulice (calculul hidrografelor debitelor pe subbazine, propagarea şi compunerea acestora pe râurile principale şi pe afluenţi, furnizând parametrii caracteristici ai viiturilor de calcul cu diferite probabilități de depașire.

Problema oxigenului medical, rezolvată de studenții din Kabul
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:10 0:00
XS
SM
MD
LG