Linkuri accesibilitate

Aviz de mediu cu controverse pentru proiectul aurifer Certej. ONG-urile acuză un act ilegal. Ce spun autoritățile de mediu

Proiectul Certej este gândit ca unul de exploatare în carieră deschisă. Față de forma inițială, a fost eliminată procedura cianurării.
Proiectul Certej este gândit ca unul de exploatare în carieră deschisă. Față de forma inițială, a fost eliminată procedura cianurării.

Proiectul de exploatare a aurului de la Certeju de Sus, județul Hunedoara – cu investiții estimate la un miliard de euro – a primit aviz de mediu. Organizațiile de mediu Mining Watch și Declic susțin că avizul este ilegal, întrucât nu există licență de exploatare valabilă.

La Certeju de Sus, în județul Hunedoara, în Munții Metaliferi – parte a munților Apuseni – compania Deva Gold plănuiește de mulți ani realizarea unui proiect de exploatare a aurului și argintului.

Firma este controlată de un fond de investiții canadian, în care statul român are aproape 20% din acțiuni.

Zăcământul este estimat la peste 80 de tone de aur și peste de tone de argint, conform unei estimări a Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, citate de Libertatea.

Valoarea zăcământului este estimată la peste 1,8 miliarde de euro, potrivit Profit.ro.

Proiectul, pentru care investițiile sunt estimate la circa un miliard de euro, în decurs de 15 ani, s-a izbit de-a lungul anilor de critici vehemente din partea unor ONG-uri de mediu.

Acestea au reclamat defrișările masive necesare exploatării, precum și folosirea cianurilor în producție și realizarea de iazuri de decantare foarte toxice.

Din acest motiv, forma proiectului a fost revizuită, fiind eliminată procedura cianurării, la fel ca depozitarea de reziduuri umede (iazuri de decantare). De asemenea, perimetrul care ar urma să fie exploatat a fost redus la aproape jumătate: circa 245 de hectare (ha), față de peste 450 ha de hectare inițial.

Chiar și așa, investiția rămâne însă una distructivă pentru mediu și comunitate, susțin activiștii care i se opun.

Imagine ilustrativă, cu zona comunei Certeju de Sus.
Imagine ilustrativă, cu zona comunei Certeju de Sus.

La finalul anului trecut, pe 30 decembrie 2025, Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Hunedoara a emis un aviz de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pe baza căruia poate fi amenajată exploatarea.

Rețeaua de ONG-uri Mining Watch și Declic acuză emiterea unui act ilegal, întrucât valabilitatea licenței de exploatare deținută de Deva Gold a expirat în ianuarie 2025. Un proces intentat de companie Guvernului și Agenției de Resurse Minerale se va judeca săptămâna viitoare, pe 9 februarie, la Curtea de Apel Alba-Iulia.

Organizațiile amintite acuză un „atentat la statul de drept sub mandatul Dianei Buzoianu (ministra Mediului, n.r.).”

În replică, ministra Diana Buzoianu subliniază pentru Europa Liberă că avizul emis de APM Hunedoara este pentru PUZ și nu echivalează cu un aviz sau acord de mediu pentru exploatarea propriu-zisă. Ea anunță totodată verficarea condițiilor în care a fost emis.

Conducerea APM Hunedoara, mai exact a Direcției Județene a Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), precizează că emiterea avizului nu este condiționată, potrivit legislației, de existența licenței de exploatare.

La fel susține și directorul Deva Gold, care adaugă că forma actuală a proiectului a ținut cont de principalele obiecții din mediul civic.

ONG-uri: aviz ilegal, pentru unul din cele mai nocive proiecte miniere

Într-un comunicat comun, rețeaua de monitorizare a proiectelor miniere Mining Watch și Declic au contestat în termeni duri emiterea avizului de mediu pentru proiectul Certej, în condițiile expirării licenței de exploatare încă din ianuarie 2025.

ONG-urile au cerut ministrei Mediului, Diana Buzoianu „să acționeze de îndată pentru stoparea unui abuz administrativ fără precedent: APM Hunedoara a emis un aviz de mediu pentru unul dintre cele mai nocive proiecte miniere din istoria recentă a României, cel de la Certej, fără ca acesta să aibă o licență valabilă.”

Ele au mai cerut și demisia directoarei APM Hunedoara și anularea avizului de către Ministerul Mediului, care „are toate pârghiile necesare pentru a interveni, în condițiile în care eliberarea unui astfel de aviz implică pași procedurali ce nu pot fi făcuți fără implicarea ministerului, de la emiterea unor simple puncte de vedere, la consultări transfrontaliere.”

„Declic și rețeaua Mining Watch România îi cer Dianei Buzoianu explicații publice și imediate: cum a fost posibil ca o instituție din subordinea sa să comită acest abuz în ultimele ore ale anului, pentru un proiect toxic, fără licență valabilă?”, a declarat Roxana Pencea-Brădățan, campaigner la Declic.

Imagine de la un protest față de proiectul minier Certej.
Imagine de la un protest față de proiectul minier Certej.

Autorii comunicatului amintesc că prelungirea licenței de exploatare face obiectul unui litigiu judecat de Curtea de Apel Alba-Iulia, programat pentru 9 februarie, și acuză APM Hunedoara că prin emiterea avizului înainte de data judecării „încearcă să forțeze mâna judecătorilor și să legitimeze un proiect care a eșuat repetat în ultimele două decenii să demonstreze conformitatea ecologică.”

Avocata Declic, Roxana Mândruțiu, a subliniat că „legislația este clară” și că „doar titularul unei licențe miniere valide are dreptul să solicite și să obțină avize de mediu.”

Reprezentanții Mining Watch și Declic mai remarcă schimbarea acționariatului Deva Gold, prin vânzazarea de către Eldorado Gold (Canada) a pachetului majoritar de acțiuni către fondul de investiții canadian Varvara Development Group (fost O Rei esources).

Retragerea Eldorado Gold este o victorie a societății civile „în fața unui proiect care a ignorat sistematic standardele de mediu”, dar „proiectul rămâne unul fără viitor”, spune Roxana-Pencea Brădățan.

Diana Buzoianu: verificăm corectitudinea emiterii avizului!

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a spus pentru Europa Liberă România că avizul de mediu nu a fost emis pentru exploatarea minieră în sine, ci doar pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ).

„Nu s-a dat drumul la minerit (la Certej – n.r.)”, a ținut să sublinieze ministra.

„Vom face verificări să vedem dacă s-a dat sau nu s-a dat legal, dar acest aviz nu dă voie să funcționeze mina”, a adăugat.

Ulterior, ministra a transmis într-o postare pe Facebook câteva clarificări cu privire la subiect.

„Pentru a fi exploatate zăcămintele trebuie parcurse alte etape de mediu. Din informațiile primite de la ANMAP, la acest moment nu au fost făcute solicitări cu privire emiterea unui acord de mediu necesar pentru exploatarea zăcămintelor”, a spus Diana Buzoianu.

Ea a mai subliniat că „APM Hunedoara are independență în deciziile pe care le ia cu privire la avizele emise” și că „Ministerul Mediului nu poate interveni pentru a cere emiterea sau blocarea unui aviz de mediu.”

Cu toate acestea, „Ministerului Mediului poate controla activitatea APM Hunedoara pentru a constata dacă au fost respectate prevederile legii atunci când au fost emise avize.”

Directoarea APM Hunedoara: existența licenței nu e condiție pentru avizarea PUZ, conform legislației

Directoarea În fapt, Agenția pentru Protecția Mediului (APM) este, din 2025, la fel ca celelelte foste APM-uri din țară, direcție județeană a nou-înființatei Agenții Naționale pentru Protecția Mediului și Arii Protejate (ANMAP).

Chiar dacă nu mai are personalitate juridică, direcția județeană poate coordona procedurile de mediu și emite avize și acorduri de mediu, în numele ANMAP.
, Viorica Georgeta Barabaș, spune pentru Europa Liberă că avizul de mediu pentru PUZ-ul proiectului minier Certej a fost dat cu respectarea legislației.

„Pentru faza de PUZ nu este nicio condiționalitate legală cu privire la existența licenței (de exploatare, n.r.)”, afirmă ea. Nu este vorba de autorizarea de mediu a exploatării propriu-zise, ci de un aviz care atestă „delimitarea spațiului și ce funcțiuni vor fi, unde vor fi drumuri, uzină, carieră.”

Mai spune că licența de exploatare este necesară în faza obținerii acordului de mediu (premergător obținerii autorizației de construire), pentru care autorizațiile nu au fost încă emise.

Documentația pentru avizul de mediu a fost depusă de Deva Gold încă din aprilie 2024 și s-au parcurs toate etapele necesare, incluzând realizarea unui Raport de Impact asupra mediului (RIM) și a unui studiu de evaluare adecvată (SEA), adaugă ea.

Au fost organizate, totodată, și etapele consultării și dezbaterii publice.

Concluziile agenției de mediu din Hunedoara sunt că „studiile sunt favorabile proiectului în anumite condiții de mediu”, a spus Viorica Barabaș.

Ea susține, de altfel, că este nevoie și de proiecte de dezvoltare economică, dacă acestea respectă cerințele de mediu. Faptul că proiectul minier Certej și-a redus dimensiunile față de cele inițiale și că cianurarea nu mai este folosită diminuează semnificativ impactul.

Activitățile incluse în documentația de la baza avizului de mediu includ „exploatarea și dezvoltarea carierei existente, extracția metalelor prețioase de aur și argint din minereu, depozitarea controlată a rocilor sterile și a deșeurilor provenite din procesare în sistem de codepunere în haldele de steril în urma deshidratării prin filtrare.”

Sunt menționate și „alte obiective privind dezvoltarea economică a zonei (căi de acces, rețele utilitare, protecția mediului).”

Suprafa totală utilizată este de 245 de hectare, din care cele mai multe suprafețe sunt pășuni, păduri, respectiv cariere și halde.

Studiile de la baza avizului au inclus măsuri de prevenire și reducere a efectelor asupra mediului, analizând toți factorii de mediu, de la aer și sol la biodiversitate și peisaj. De asemenea, au avut loc consultări transfrontaliere, cu Ungaria și Serbia.

Exploatarea în carieră va fi realizată prin tehnici de pușcare, luându-se măsuri pentru diminuarea răspândirii de praf, în special în condiții de vânt. Va fi realizată și o stație de epurare a apelor acide.

Director Deva Gold: Am eliminat cianura, am ținut cont de obiecțiile societății civile

Proiectul minier Certej este gândit ca o exploatare în carieră deschisă, prin extinderea carierei existente, folosind o metodă clasică de prelucrare a minereului, flotația.

Cariera Certej este situată în satul Bocșa Mică, în comuna Certeju de Sus, județul Hunedoara, în timp ce zăcământul perimetrului acoperă satele Bocșa Mică, Bocșa Mare și Hondol.

Zăcământul Certej poate asigura o capacitate de producție de până la 3 milioane de tone pe an. Minereul auro-argentifer este dus apoi, cu camioane, la staţia de concasare primară, de lângă uzina de preparare.

„Nu mai folosim cianura, nu mai mergem pe iazuri de decantare”, a subliniat directorul Deva Gold, Nicolae Stanca.

Cu o experiență de 40 de ani în minerit, spune că proiectul va respecta cerințele de mediu și a ținut cont de obiecțiile venite din societatea civilă. Este de părere că România are nevoie de proiecte care să pună în valoare, responsabil, resursele pe care țara le are.

Susține și el că în faza avizului de mediu nu ar exista condiția existenței licenței de exploatare, una despre care spune că nu a fost prelungită mai degrabă conjunctural.

La final de decembrie 2024 a depus documentația necesară pentru prelungire, aceasta a parcurs o parte din etapele de avizare necesare, dar nu a mai intrat în ședința de Guvern programată în ianuarie.

„Când a fost programată, Ministerul Justiției a spus că nu o poate aproba, că a trecut perioada de valabilitate”, explică el.

Așa s-a ajuns cu cererea de prelungire în instanță, a cărei decizie este așteptată pe 9 februarie.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG