Linkuri accesibilitate

Proiectul „7 ani închisoare de acasă” promovat de Alina Gorghiu, desființat de specialiști: „o să ne râdă infractorii în nas”


Romania - Alina Gorghiu (PNL), Bucharest

Propunerea senatoarei PNL Alina Gorghiu prin care o serie de condamnări penale pot fi executate la domiciliu, sub supraveghere electronică, pentru pedepsele mai mici de 7 ani este dur criticată de specialiștii în drept consultați de Europa Liberă.

„În contextul actual este ceva absolut grotesc, în condițiile în care cam toată lumea se află într-un fel de arest la domiciliu. Această lege instituie o discriminare evidentă pe bază de avere. Una e să execuți pedeapsa într-o vilă cu piscină, spa, precum avea Sorin Ovidiu Vîntu, alta e să execuți într-o garsonieră de 28 metri pătrați. Limita de pedeapsă propusă este incredibil de mare, până în 7 ani. Peste 7 ani se aplica de instanță de obicei doar la infracțiunile de mare violență, gen omor. Să nu mai vorbim de rolul preventiv al pedepselor. Lumea va fi încurajată să comită infracțiuni, în special „gulerele albe”, ne-a declarat un magistrat sub protecția anonimatului.

Un procuror susține că acest proiect de lege, dacă va fi votat, va conduce la o avalanșă de infracțiuni economice. „Vor exploda infracțiunile economice, pentru că în cazul lor nu se dau pedepse foarte mari, mai ales dacă inculpatul alege să recunoască și acoperă prejudiciul. Dacă cu eforturi mari am prins un mare afacerist, el va avea certitudinea că scapă de închisoare. Să nu mai vorbim de efectul descurajator pe care l-ar avea asupra procurorilor. Cine o să se înhame la asemenea riscuri, când știi că inculpatul nu va face o zi de închisoare? O să ne râdă infractorii în nas. Nu cunosc nicio țară civilizată cu un astfel de sistem de executare a pedepsei. Nu mai bine construim câteva penitenciare pentru a nu fi sancționați de CEDO? Curtea Europeană nu te sancționează imediat. Dacă văd că ai proiect concret de construire a unor noi locuri de detenție, vor avea asta în vedere, îți vor da un termen. Rolul CEDO nu e de a da amenzi, că nu e Poliția Rutieră română”.

Fără avizul Ministerului Justiției

Alt magistrat consideră că proiectul de lege votat deja de Senat pleacă de la ideea falsă că sistemul pedepselor alternative, adică cele neprivative de libertate, nu funcționează în România. Din analiza datelor statistice ale Direcției Naționale de Probațiune, pentru prima dată din 2011, adică de la înființarea serviciului, numărul persoanelor aflate sub supravegherea consilierilor de probațiune este mai mare decât al celor aflate în detenție.

Astfel, în decembrie 2016, numărul persoanelor aflate în supravegherea serviciilor de probațiune a fost de 57.814, un an mai târziu fiind în penitenciar 27.250 de deținuți.

În plus, proiectul de lege nu are avizul Guvernului, iar ministerul Justiției nu are niciun punct de vedere pe această ințiativă legislativă.

Se aplică condamnărilor pentru fapte conexe de corupție?

O altă problemă ridicată de specialiștii consultați privește categoria celor cărora li se aplică legea. Alina Gorghiu susține în expunerea de motive că legea ei nu se aplică celor condamnați pentru corupție, însă nu vorbește nimic despre cei condamnați în baza unor infracțiuni conexe celor de corupție. „Când legiuitorul face o enumerare, acolo sunt trecute toate infracțiunile exceptate. De corupție, asimilate sau conexe. Nefiind invocate expres, înseamnă că ele nu sunt exceptate”, mai consideră un alt magistrat.

În ceea ce privește executarea pedepsei la domiciliu, având în vedere perioada lungă de timp (7 ani), poate determina dificultăți de aplicare în cazul în care infractorul nu are în proprietate un imobil sau nu are un drept de proprietate exclusivă asupra unei locuințe. Asta înseamnă obligarea celorlalți proprietari de a accepta limitarea dreptului acestora de proprietate.

Nu comunici cu victima, deși locuiești în aceeași casă

Mai mult, cred juriștii consultați, executarea la domiciliu a pedepsei închisorii poate ridica probleme în ceea ce privește executarea unora dintre pedepsele accesorii. Vorbim de pedeapsa accesorie referitoare la interzicerea exercitării drepturilor părintești ori pedeapsa suplimentară referitoare la restrângerea unor drepturi în corelație cu persoane față de care s-a săvârșit infracțiunea și care aparțin familiei condamnatului. În cazul violențelor domestice, se pune problema interdicției de a comunica cu victima sau cu unii membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de acestea. Cum rezolvă arestul la domicilul aceste probleme, proiectul Alinei Gorghiu nu explică.

O altă scăpare a propunerii senatorului liberal este că nu precizează o serie de infracțiuni grave în enumerarea celor exceptate de la executarea la domiciliu a închisorii. Spre exemplu, infracțiunile prevăzute de legea privind prevenirea şi combaterea terorismului, pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, nu apar în propunerea lui Gorghiu.

Graba suspectă

Interesant este și parcursul acestei inițiative legislative. Proiectul a fost înregistrat pe 10 decembrie 2019, iar Gorghiu a a cerut procedură de urgență pentru adoptare.

Pe 18 februarie, Consiliu Economic și Social, prin semnătura președintelui Iacob Baciu, a dat aviz favorabil.

Pe 5 martie, Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu câteva observații minore, de formă, nu de fond, stabilind încă de la început că „prin avizul pe care-l emite, nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate”.

Pe 9 martie, proiectul de lege este trimis la Comisia Juridică din Senat. A doua zi, Comisia Juridică adoptă un raport de admitere, raportul fiind semnat de Șerban Nicolae ca președinte de Comisie și de Adrian Nicolae Diaconu, secretar, ambii senatori PSD. Interesant lucru, forma aprobată de Comisia Juridică a Senatului este cea propusă de Alina Gorghiu, plus câteva amendamente minore stabilite de Consiliul Legislativ. Șerban Nicolae nu a schimbat nicio virgulă în proiectul Alinei Gorghiu.

Pe 3 februarie, pe site-ul Senatului au fost trimise trei opinii de la cetățeni, în așa zisa dezbatere publică, toate cerând majorarea perioadei în care se poate face închisoare la domiciliu de la 7 la 10 ani, pe motiv că există pedepse și de 9 ani pentru evaziune fiscală.

Proiectul de lege a fost votat în Senat pe 31 martie 2020 cu 128 de voturi „Da” și 2 abțineri. voturile au venit de la toate partidele, inclusiv de la USR, PMP, PSD și PNL.

Brațara electronică e scumpă și ineficientă

În paralel, pe 10 decembrie 2019, un alt proiect legislativ privind monitorizarea prin așa zisa brățară electronică a fost inițiat de Alina Gorghiu, Cătălin Predoiu, Florin Cîțu, Marcel Vela și Florina Presadă toți senatori.

În expunerea de motive, inițiatorii citează din modelele altor tări care au implementată supravegherea electronică. Din document aflăm că în Austria, condamnatul poate cere arest la domiciliu dacă are mai puțin de 12 luni de executat din pedeapsă, dacă deține o locuință, dacă are un loc de muncă în apropierea locuinței, dacă are venituri proprii (fără ajutor de șomaj sau ajutor social), dacă are asigurare medicală și de accidente. Mai mult, persoana care solicită brățară electronică trebuie să plătească 22 de euro pe zi pentru brățară și monitorizare. În cazuri excepționale, când nu are posibilitatea să plătească, aceste costuri sunt suportate de stat.

În Danemarca brățara electronică se folosește în cazul condamnărilor cu închisoarea de până în 6 luni, iar în Belgia brățara electronică se poate folosi și la cererea directorului de penitenciar unde este închis condamnatul.

În Suedia, din 2011, doar șapte persoane au purtat brățară electronică de supraveghere. Chiar și așa, agresorii au încercat să taie brățara electronică sau au neglijat încărcarea acesteia. Au existat, de asemenea, rapoarte referitoare la acoperirea GSM defectuoasă la locul de muncă al agresorului.

Din 2018, Elveția a introdus supravegherea electronică pentru un condamnat, la cererea acestuia, dar cu condiția să aibă o pedeapsă de executat între 20 de zile și 1 an.

În Franța, monitorizarea electronică este dispusă de judecător în cazul condamnaților cu pedepse mai mici de 2 ani și a persoanele condamnate la pedeapsa închisorii de maxim 5 ani, dar care mai au de executat ultimele 4 luni din pedeapsă.

În Grecia, arestul la domiciliu cu supraveghere electronică este posibil doar dacă condamnatul a executat 2/5 din pedeapsă sau cel puțin 14 ani din condamnarea pe viață.

În Cipru, brățara se folosește dacă condamnatul a fost condamnat la mai puțin de 4 ani închisoare și dacă a executat jumătate din pedeapsă.

Interesant este cazul Guvernul norvegian care a cheltuit 5 milioane de euro pe implementarea sistemului de monitorizare, înainte ca prima sentință să fie pronunțată de un judecător. Acolo, în perioada 2013 - 2018 au existat doar 14 condamnări de a purta brățară electronică. Concluzia norvegienilor este una amară. „Chiar în condițiile unui număr limitat de cazuri, costurile de rulare pe an sunt mari”.

În cazul nostru, inițiatorii au propus un proiect pilot care ar costa 3.490.000 de euro, bani de la buget. Cu acești bani ar fi cumpărate 500 de astfel de brățări și ar fi implementat sistemul de supraveghere în parteneriat cu STS.

Și acest proiect de lege a fost votat de Senat, Camera Deputaților fiind cameră decizională.

Întrebări fără răspuns

Am fi dorit să o întrebăm pe Alina Gorghiu de unde izvorăște grija ei pentru infractori, dacă aceasta era urgența în sistemul judiciar și cum se face că Șerban Nicolae a fost de acord la milimetru cu inițiativa ei legislativă, dar nu a răspuns la telefon.

Premierul Ludovic Orban, a definit, vineri, proiectul de lege privind executarea la domiciliu a pedepsei cu închisoarea, iniţiat de senatorul liberal Alina Gorghiu, drept o „aberaţie".

Este o aberaţie. E un proiect de lege care a fost iniţiat de un senator al nostru fără a avea acordul grupului parlamentar din Senat, dar mai ales fără a avea acordul conducerii PNL. PNL nu susţine acest proiect de lege, Guvernul pe care îl conduc este categoric împotriva acestui proiect de lege. Am dat mandat în camera decizională, Camera Deputaţilor, către grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor să voteze împotriva acestui proiect care este contrar liniei politice a PNL de la alegerea mea ca preşedinte al PNL şi, de asemenea, în cazul în care va trece de Camera Deputaţilor, pentru că am văzut că la Senat au votat într-o veselie aproape toţi senatorii, îl vom ataca la CCR. Acest proiect este neavenit, este un proiect care nu are nimic de-a face cu politica penală a statului român în viziunea Guvernului pe care îl conduc, este un proiect care pare să ofere soluţii unor oameni certaţi cu legea şi nicidecum să ofere o soluţie pentru problemele existente la ora actuală în România", a declarat, pentru Agerpres, Ludovic Orban.

Propunerile Alinei Gorghiu

Infractorii condamnaţi la închisoare de până la şapte ani ar putea executa pedeapsa la domiciliu după ce Senatul a adoptat joi două proiecte de lege care permit ca mai multe categorii de deţinuţi să poată să îşi execute pedeapsa la domiciliu, cu supraveghere prin intermediul unei brăţări electronice.

Potrivit celor două proiecte legislative iniţiate de senatoarea PNL Alina Gorghiu, executarea pedepsei la domiciliu ar urma să fie posibilă în următoarele condiţii:

  • pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este închisoarea de cel mult 7 ani
  • infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare
  • infractorul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii
  • în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că executarea la domiciliul a pedepsei închisorii este suficientă.

Excepțiile

Totodată, sunt prevăzute şi faptele pentru care nu se va putea dispune executarea la domiciliu a pedepsei închisorii:

  • iniţial a fost dispusă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dar ulterior a fost revocată.
  • infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor.
  • faptele reprezintă infracţiuni contra vieţii, contra integrităţii corporale sau sănătăţii, infracţiuni săvârşite asupra unor membri de familie sau asupra fătului, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, infracţiuni de corupţie, infracţiuni de serviciu, trafic de persoane sau de minori, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, infracţiuni contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice, precum şi infracţiuni prevăzute de legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
  • persoana a fost condamnată anterior pentru săvârşirea fie a infracțiunii de evadare, fie pentru cea de inlesnire ori pentru tentativă la acestea.

Văd că am generat dezbatere în spaţiul virtual, cu două propuneri legislative votate, marţi, la Senat, de toţi colegii senatori PNL, USR, PMP, UDMR, PSD, cu excepţia a două abţineri. Vă subliniez că nu este nimeni eliberat din închisoare prin aceste legi. Doar instanţa de judecată are prerogativa de a decide individualizarea pedepselor, adică cine execută la închisoare şi cine la domiciliu. Doar pentru infracţiuni uşoare! Nu se aplică celor care au săvârşit infracţiuni de corupţie, de serviciu, precum şi alte infracţiuni grave (omor, trafic de persoane etc.), după cum se poate observa în imaginea ataşată. Aceste măsuri sunt în legislaţia tuturor statelor europene şi sunt considerate benefice”, a scris Gorghiu, pe Facebook.

Postarea ei a adunat peste 4.000 de comentarii vehemente împotriva inițiativei legislative.

Cele două proiecte legislative urmează să fie dezbătute şi votate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG